SCENA POLITICĂ ROMÂNEASCĂ

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Cum vede d-l Adrian Papahagi

SCENA POLITICĂ LA ZI

Scena politică românească s-a reconfigurat major. Oricît ar fugi partidele noastre de etichete doctrinare, acestea nu pot fi evitate. Opțiunile de pînă acum, precum și familia europeană la care se afiliază partidele românești, desenează următoarea scenă:

- Liberalii (mergînd de la stînga lui Goțiu pînă la dreapta lui Năsui): USR, PLUS, afiliați ALDE – optimist 20% (mai e și ALDE al lui Tăriceanu, exclus din ALDE UE, care joacă cu PSD, 10%, deci nu se pune aici).

- Popularii: PNL, PMP, afiliați PPE – optimist 30% (mai e și rogue party UDMR, 5%; aliat PSD, care nu se socotește).

- Socialiștii: PSD, PRO-Ponta – 35%; dar cu aliații ALDE și UDMR, 50%.

Cu alte cuvinte, scena e împărțită 50-50 între o posibilă alianță liberali-populari și PSD+sateliții și disidențele sale. Firește, în realitate, ne putem trezi ca PSD &co. să obțină mai mult, ceea ce ar fi un coșmar. Prelungirea guvernării PSD cu încă patru ani ar fi catastrofală pentru România.

Provocările taberelor:

USR/PLUS (activiștii/tehnocrații, deși sînt amestecați) trebuie să se diferențieze (nu prea au cum) sau să fuzioneze. Discursul lor: progresist, pro-occidental, liberal-social economic, ecologist; sexomarxist, multi-kulti (mai puțin PLUS, mai mult USR). Electorat: urban tînăr, clasă de mijloc, corporatiști. USR are profil mai bun și leadership mai isteț, plus hipsterime activă on-line, PLUS are mai mulți oameni maturi și chiar de sistem. S-au singularizat bine pe zona progresistă la referendum: și-au alienat definitiv electoratul creștin, conservator, dar și-au consolidat electoratul progresist. Sprijin: Macron, o parte din serviciile românești și, probabil, unele occidentale.

PSD + sateliții (aka mafia) au ca obiective să își voteze rapid toate porcăriile care le asigură acces la banul public și impunitate, să nu bage țara în colaps și să mențină pomenile acordate, ca să mai poată fi votați în 2020. Echilibristică în UE, pentru a nu rămîne fără bani, și flirt cu tiraniile asiatice: Rusia, Turcia, China (de unde însă nu pot scoate bani). Discursul lor: național-socialist, noi sîntem români, nu ne vindem țara (o furăm noi pe bucăți), mîndri că sîntem rrrromâni, statul paralel etc. Controlează în continuare o bună parte din electoratul rural și din funcționărime. Sprijin: o parte din deep state, cam tot ce mișcă în ministere și administrații, poate Putin și Erdogan.

PNL ± PMP. Aici e durerea, fiindcă problemele de leadership și identitate sînt majore. PMP cu Băsescu (care ba se retrage, ba revine) ar avea leadership și și-a desenat o doctrină populară clară, de partid național-unionist, creștin-democrat. Și-a consumat însă toată credibilitatea cînd și-a eliminat liderii fondatori și s-a livrat lui Udrea. Pot obține, cu Băsescu, 5%; fără, vor fi obligați să fuzioneze cu PNL. PNL are leadership slab, iar tandemul cu Iohannis nu funcționează. Iohannis urmărește doar propria realegere, dar nu se identifică destul cu PNL, ca să îl tragă în sus. Forța PNL rezidă în puținele consilii județene (SV, AB, CJ etc.) și cîțiva primari puternici (Cluj, Oradea, Alba Iulia, Arad, Timișoara, dar și Tîrgu Mureș, Brașov etc.). Identitatea PNL e slabă: partidul istoric s-a prostituat cu PSD, cei care îl detestă pe Băsescu și PDL votează ALDE, cei care detestă PSD riscă să voteze mai degrabă USR+PLUS, liberalismul lor este eclipsat de USR+PLUS (care își vor asuma și oficial eticheta), pe zona conservator-creștină cedează teren către PSD. Pe marile teme, nu îi găsești niciunde, încît pare că toată opoziția o face USR. Discursul lor: șters, fără vlagă, nesituabil. Electorat: zona creștină antipesedistă, electorat mixt matur și bătrîn din orașele și județele controlate de liderii istorici puternici, antipesediștii care nu rezonează cu hipstereala USR. Sprijin: teritoriu, poate Merkel și UE, destul de puțin în servicii și aparatul de stat.

Am lăsat la urmă PNL, pe care i-am numit „popularii”, pentru că ei sînt prinși la mijloc și slab conturați doctrinar, în timp ce profilul USR, respectiv al PSD e clar.

Cum ar trebui să se branduiască PNL:

- liberalism clasic în economie; neintervenționism; cota unică (marea lor realizare); fiscalitate stabilă și echitabilă;

- accentuat Național: istorie; națiune; patrie; tradiție (USR nu are așa ceva); ardelenism, moldovenism, occidentalism; provincia vs statul centralizat confiscator;

- accentuat creștin (pînă la urmă, sînt în internaționala creștin-democrată și PPE); decredibilizat PSD pe frontul creștin, denunțată politica lui progresistă în UE; diferențiere față de partida secularistă, chiar anticreștină USR/PLUS;

- accentuat bună guvernare: contrast "Alianța Vestului"-Firea;

- atenție la electoratul social (bătrîni, orașe mici), la care USR/PLUS nu au acces; de cîștigat cît mai mult de la PSD;

- discurs și acțiune creștin-socială, populară (chiar vag populistă, tip Băsescu 2004): compasiune, solidaritate, arde-i pe corupți (mai puțin credibili azi, din păcate);

- cuvinte cheie: patria, națiunea, Occident, responsabilitate, modernizare, bună guvernare.

Dacă lucrurile merg bine, în 2020 vom avea:

- liberal-progresiștii: 20%;

- popularii liberal-conservatori: 30%;

- socialiștii + sateliții: 50%.

În 2019 va cîștiga probabil tot Iohannis, dar asta nu va servi major opoziției la PSD.

Opoziția poate guverna, sau poate pierde guvernarea – ambele la limită. Cheia e: consolidarea organizațiilor USR/PLUS și claritatea discursului național și creștin-democrat al PNL, singurul prin care poate atrage electorat.

Adrian PAPAHAGI