Își poartă fiecare,
cum poate, crucea lui,
și crucea tuturora
o poartă Dumnezeu,
dar nu-i nimic pe
lume s-atîrne-atît de greu
ca un păcat pe care
n-ai apucat să-l spui.
Păcatul nu se iartă
nicicînd și nimănui
de nu-i căința vie
și duhul treaz mereu,
iar dacă trupul
scapă, întins în copîrșeu,
nici moartea pentru
suflet despovărare nu-i.
Cu viața trecătoare
vecia se măsoară
și fiecare clipă
își are prețul ei:
pe cît te prinde
moartea cu inima ușoară,
pe-atîta ai în
ceruri mai neclintit temei.
De-aceea crucea-n
sine ușoară nu-i, nici grea,
ci totu-i cît de
sincer te-ai ostenit sub ea.
Răzvan CODRESCU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu