„SPIRITUL DREPTEI” – EDIȚIE DEFINITIVĂ

SUMARUL BLOGULUI 

INDICE DE NUME

   

 

NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI

  

După 21 de ani, cartea mea de debut, Spiritul drep­tei [1], reapare într-o ediție revăzută și adăugită, pe care o consider definitivă. Celor două secțiuni inițiale – „Di­men­siunea spirituală” (12 texte) și „Dimensiunea poli­tică” (12 texte) – le-am atașat în „Addenda” trei texte de sinteză scrise ulterior [2] (dar care sînt dezvoltări ale principalelor teme și idei ale cărții, de unde și unele for­­­mulări repetitive, ce sper că vor afla înțelegerea și ier­tarea cititorilor). Am actualizat o parte din notele de subsol [3] și am introdus cîteva note noi, acolo unde am simțit că era absolut necesar, din diferite rațiuni contex­tuale. „În loc de postfață” am optat pentru reproducerea unui interviu mai recent (apărut în Luceafărul de dimi­neață) și care nu se regăsește în volumul meu de inter­viuri Sic credo. Mărturisiri dialogale [4]. La final am in­clus și o listă cronologică a cărților pe care le-am scris, tradus sau îngrijit între timp (și care mai toate au cres­cut, într-un fel sau altul, din Spiritul dreptei). 

Pe coperta finală am păstrat textul de prezentare al primei ediții, semnat de directorul de pe atunci al Edi­turii Anastasia, d-l Teodor Baconsky [5]. 

Sînt dator cu mulțumiri prietenului Valentin Dan pen­tru coperta noii ediții, ca și colegilor de la Christi­ana pentru tot sprijinul acordat acestui nou demers edi­torial. 

În ce mă privește, încerc să nu-mi fac asupra cărții mai puține iluzii azi decît îmi făcusem ieri...

  

R. C. 

[1] Răzvan Codrescu, Spiritul dreptei. Între tradiție și actualitate, Edi­tu­ra Anastasia, București, 1997, 200 pp. (format 13x20), cu coperta și în viziunea grafică  a d-nei Doina Dumitrescu (foto copertă: Cimabue, „Cru­cifix” – detaliu). 

[2] „Simbolistica tradițională a dreptei. Pentru o fenomenologie a rec­ti­tudinii”, „Noțiunile politice de dreapta și stînga. O redefinire critică din perspectivă creștină” și „Neamul în Biserică. O perspectivă teolo­gică asupra naționalului”. În forme intermediare, aceste texte figu­rea­ză și în alte cărți ale mele (îndeosebi în Cartea îndreptărilor..., din 2004), dar aici am sentimentul că s-au întors acasă mai împlinite, du­pă ce s-au pe­rin­dat îndelung prin locuri și vremuri. 

[3] Adaosurile în corpul notelor vechi au fost puse între paranteze drepte. 

[4] Editura Christiana, București, 2014. 

[5] Am păstrat grafia folosită de autor la data respectivă: Baconsky, nu Ba­conschi. 

 

ÎN LOC DE PREFAŢĂ

  

Omul de astăzi pare mult mai preocupat să-şi în-dreptăţească strîmbătăţile decît să le în-drepte: de aici predominanţa „spiritului stîngii” asupra „spiritului drep­­tei”, într-o lume rătăcită, danteşte (... chè la diritta via era smarrita), în „pădurea întunecată” a vinovatelor uitări. 

Luînd vremurile în răspăr, cartea de faţă nu vor­beşte atît despre o dreaptă care a fost, cît despre una ca­re s-ar cădea să fie. Nu atît despre o dreaptă politică, a acţiunii imediate, cît despre una spirituală, a vegherii neîntrerupte. Nu atît despre o dreaptă a soluţiilor con­juncturale, cît despre una a rînduielilor eterne. 

Dacă în-dreptarea mai este cu putinţă (şi cum să nu fie, cînd „cu noi este Dumnezeu”?), atunci redesco­pe­rirea temeiurilor se cuvine să preceadă, în mod firesc, noile în-temeieri. De aceea, am năzuit o carte a princi­piilor, dar şi a „deosebirii duhurilor”, în căutarea „drep­tei socotinţe”. 

Am adunat aici o parte din eseurile şi articolele pe care le-am publicat în anii din urmă (1992-1996)*, sub felurite semnături (Răzvan Codrescu, Vasile A. Mar­ian, Adolf Vasilescu, Adolf Crivăţ-Vasile etc.), în pe­riodice lunare sau săptămînale (Puncte cardinale, Ga­ze­ta de Vest, Cuvântul Românesc din Canada, pagina creş­tină a României libere, România literară ş. a.). 

Volumul suferă de neajunsurile mai tuturor culege­rilor de acest gen: deşi am căutat, prin selecţia şi orîn­duirea textelor, să-i asigur o structură relativ unitară, adevărata lui unitate rămîne mai degrabă una „internă” (care nu-i va scăpa, desigur, cititorului atent); textele au o întindere inegală, nu întotdeauna proporţională cu im­­­portanţa problemelor abordate; tipul de „discurs” se întîmplă să difere de la un text la altul, în funcţie de publicaţia căreia i-a fost destinat iniţial sau de alte de­terminări contextuale; cu toate că m-am străduit să le elimin, vor fi persistat totuşi unele repetiţii sau formu­lări specifice stilului jurnalistic, nu tocmai fericite între copertele unui volum. Dacă vor fi existînd în el destule virtuţi spre a răscumpăra atîtea cusururi, aceasta rămîne la aprecierea drepţilor lui cititori... 

Am operat anumite modificări şi adaosuri în majo­ritatea textelor, dar nu le-am sacrificat nici structura de ansamblu şi nici sensul iniţial. Notele de subsol au fost adăugate, în cea mai mare parte, la pregătirea materia­lului pentru apariţia în volum (unele note conţin infor­maţii strict bibliografice; altele, intim legate de text, au un conţinut mai complex: dezvoltări şi asociaţii de idei, precizări terminologice, citate sau exemple suplimen­tare etc.). 

Materia a fost distribuită în două secţiuni: „Dimen­siunea spirituală” şi „Dimensiunea politică” a dreptei. Această împărţire are însă un caracter destul de relativ: cele două „dimensiuni” se încrucişează permanent, iar politicul, chiar cînd pare predominant, rămîne, în fond, subordonat spiritualului. 

Menţionez că n-am inclus în volum, dintre artico­lele cu conţinut polemic, decît pe cele adresate unor „adversari” faţă de care păstrez un deosebit respect. 

Nu este exclus ca anumite lucruri spuse aici să li se pară unora „nu prea originale”, iar altora „scandaloa­se”. Eu nu pot decît să mărturisesc a nu fi avut, scri­indu-le, nici cine ştie ce ambiţii de „originalitate”, nici cine ştie ce gînduri impure... Honni soit qui mal y pense! 

Autorul

  

* Face excepţie eseul „Doi «nebuni» exemplari”, apărut, într-o primă formă, sub titlul „Don Quijote şi Prinţul Mîşkin”, în revista Lucea­fărul , anul XXVIII, nr. 39/1985, p. 8 (debut publicistic).

Acum 20 de ani (foto: Marius Caraman)

  

CUPRINS 

Notă asupra ediției 

În loc de prefaţă 

DIMENSIUNEA  SPIRITUALĂ

  

Icoana Europei creştine 

Doi „nebuni” exemplari 

Eşecul „omului autonom” 

Religie şi cultură 

Gîlceava dracului cu lumea 

Criza lăuntrică 

„Descătuşarea sexului” 

Creştinism şi feminism 

Înţelesul evanghelic al iubirii 

Redescoperirea vredniciei creştine 

Viaţa întru înviere 

Sensul unităţii creştine 

DIMENSIUNEA  POLITICĂ 

Distincţii necesare 

Adevăratul temei al naţionalismului 

Ipostaze ale naţionalismului românesc 

Cum se cuvine înţeleasă „Doina” lui Eminescu 

Naţionalismul faţă cu „antisemitismul” 

Demagogia toleranţei 

Taina jertfei 

Dreptatea d-lui Pleşu 

Unde d-l Pleşu nu mai are dreptate 

Un om necăjit... 

O reacţie a d-lui Patapievici 

     I. Radiografia unei mistificări 

     II. Poziţia teoretică a d-lui Patapievici 

Raţiunile unei drepte actuale

   

ADDENDA

  

Simbolistica tradiţională a dreptei. 

Pentru o fenomenologie a rectitudinii

  

Noţiunile politice de dreapta şi stînga. 

O redefinire critică din perspectivă creştină

  

Neamul în Biserică. 

O perspectivă teologică asupra naţionalului 

În loc de postfață: 

Dan Stanca întreabă, Răzvan Codrescu răspunde

  

Cărți publicate de Răzvan Codrescu

Acum 20 de zile (foto: Olivian Breda)