FILE DE ACATIST: ARHANGHELUL GAVRIIL

SUMARUL BLOGULUI 

INDICE DE NUME

BUCURIE ÎNTRU MULȚI ANI
TUTUROR CELOR CE POARTĂ
NUME DE ARHANGHELI!

 

La începutul anilor 2000, la repetatele îndemnuri ale regretatei Gabriela Moldoveanu (mai tîrziu Maica Hristofora)*, m-am încumetat să alcătuiesc două Acatiste (care erau de lipsă, pe lîngă cel al Sfîntului Arhanghel Mihail, tradus din rusește: cf. Acatiste, tipărite cu binecuvîntarea Preasfințitului Dr. Laurențiu Streza, Episcop al Caransebeșului, Editura Christiana/ Sfînta Mănăstire Nera, București, 1999, pp. 87-99; ediția a V-a: 2006): cel al Sfîntului Arhanghel Rafail (publicat mai întîi în cartea mea Teologia sexelor și Taina Nunții. O introducere ortodoxă în antropologia conjugală, din 2002, apoi în volumul „Biserica de acasă”. Rugăciuni și rînduieli pentru căsătorie și binele familiei, din 2003, reed. 2004 și 2006), ocrotitor, între altele, al nunții și al dragostei conjugale, și cel al Sfîntului Arhanghel Gavriil (publicat mai întîi în Punc­te cardinale, anul XIII, nr. 11/155, noiembrie 2003, pp. 8-9), marele vestitor ceresc. Ambele alcătuiri au fost incluse mai apoi, cu minime modificări, în edițiile a IV-a (2004) și a V-a (2006) ale volumului de Acatiste menționat mai sus (pp. 100-124) şi în micul volum Acatistele Sfinţilor Arhan­gheli Mihail, Gavriil, Rafail și al Sfîntului Înger Păzitor (pp. 41-89), din 2004 (reed. 2006), iar mai în urmă în cartea mea O introducere în creștinism, dn 2016 (pp. 416-436). Îl reproduc aici, de marele praznic din acest an al Sfinților Arhangheli, pe cel închinat Sfîntului Arhanghel Gavriil, în forma ultimei apariții (2016)**. Poate că Dumnezeu mă va învrednici să alcătuiesc cîndva și un nou acatist românesc al Sfîntului Arhanghel Mihail***. 
Fie ca Soborul Puterilor Cerești celor fără de trup să ne ocrotească în toată vremea și să ducă dinaintea lui Dumnezeu lamura rugăciunilor noastre. (R. C.)

   

ACATISTUL SFÎNTULUI ARHANGHEL GAVRIIL 

(26 martie şi 13 iulie: Soborul Sfîntului Arhanghel Gavriil; 8 noiembrie: Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor Puterilor Cereşti celor fără de trup)

După obişnuitul început, se zice:

Condacul 1

Ca pe un crainic mare al voii Celui Preaînalt şi ca pe o călăuză binecuvîntată a nea­­mului omenesc spre Hristos, Domnul vieţii şi al învierii, cinstimu-te, Sfinte Voie­voa­de Gavriil, şi închinămu-ne credincioşiei tale ca unei icoane cereşti a slujirii celei fără de preget, strigîndu-ţi ţie cu glasul evlaviei dreptmăritoare: 

Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor! 

Icosul 1

   

Cu cei şapte sfinţi îngeri care văd faţa lui Dumnezeu şi duc rugăciunile drepţilor dinaintea Tronului ceresc tu întru mare cinste te numeri şi fără de istov te osteneşti să ne aduci nouă, celor în trup vieţuitori, veştile rînduielilor şi milelor de sus, temeluind nă­dejdea mîn­tuirii după care toată firea suspină, drept care şi noi, cunoscînd prin tine pu­terea lui Dumnezeu, ca de un foc al credinţei ne aprindem de îngereasca ta lu­mină şi cu grai cucernic te agrăim, zicînd: 

Bucură-te, cel ce-n faţa Domnului cu cinste şezi, 

Bucură-te, proslăvire care nu te-mpuţinezi, 

Bucură-te, glas de taină al oştirilor de sus, 

Bucură-te, că prin tine s-a vestit Hristos Iisus, 

Bucură-te, că Fecioarei dinainte i-ai stătut, 

Bucură-te, logofătul Celui fără de-nceput,  

Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 2

   

Înaintea celor văzute şi cu trup dăruite, a fost voia lui Dumnezeu să le aducă în fiinţă pe cele nevăzute şi slobode de trup, ca pe o oştire slujitoare, să vegheze cerurile şi pămîntul, smerite Sfatului de Taină al Sfintei Treimi, Căreia şi noi ne închi­năm şi-I adu­cem slavă în tot ceasul, după pilda îngereştilor cete, întru cuminecarea duhului cîntînd: Aliluia!

 

Icosul 2

  

Iar îngerului care s-a trufit, voind să troneze pe norii cerului şi asemenea lui Dum­nezeu să împărăţească, osîndă i s-a făcut răzvrătirea lui şi-n beznele adîncului a fost a­lun­gat. Şi tu martor eşti, Gavriile Voievoade, al dreptăţii ce s-a făcut în cer, prin sabia de foc a lui Mihail, cu care dimpreună eşti cinstit. De aceea şi noi, rîvnitori a urma ţie şi îngerescului Sobor, rugămu-te să ne fii întru toate luminător şi să porţi la Domnul rugă­ciunile celor ce cu inimă curată îţi grăiesc ţie unele ca acestea: 

Bucură-te, puritate niciodată întinată, 

Bucură-te, măreţie ce-n smerenie se-arată, 

Bucură-te, că prin tine mîntuirea s-a vestit, 

Bucură-te, cel de turma credincioşilor cinstit, 

Bucură-te, Voievoade al Soborului ceresc, 

Bucură-te, aripi repezi, care nu mai prididesc, 

Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor! 

  

Condacul 3

 

Doamne, Cel ce ai pus pe cele văzute în paza celor nevăzute şi ne-ai luminat no­uă, celor căzuţi în păcat, calea izbăvirii, din vechime şi pînă la plinirea Legii în har şi în adevăr, şi care pînă la sfîrşitul veacurilor ne-ai trimis nouă Mîngîietor, înfiindu-ne milei Tale celei bogate, primeşte prinosul rugăciunilor noastre şi de măsura cea înge­reas­că în­vredniceşte-ne pe noi, cei ce glas înălţăm către Tine, zicînd: Aliluia!

Icosul 3

  

Lui Daniil proorocul vedenie i s-a arătat despre sfîrşitul veacurilor şi glas de sus a poruncit lui Gavriil, Arhanghelul tălmăcitor al tainelor dumnezeieşti, să-i tîlcuiască vede­nia, spre veşnică pomenire. Iar acela, cu chip de om înfăţişîndu-se, semnele i le-a des­lu­şit, zicînd: „Ia aminte, fiul omului!”. Dinaintea aceluia şi noi ne cutremurăm, ca Daniil odinioară, şi cinstire îi aducem ca unui sol ceresc, grăind către dînsul, într-un duh şi cu un glas: 

Bucură-te, strălucire care nu mai înserezi, 

Bucură-te, pîrgă nouă a edenicei amiezi, 

Bucură-te, cel prin care Daniil văzu departe, 

Bucură-te, că prin tine harul Duhului se-mparte, 

Bucură-te, că vestit-ai calea prin Ioan deschisă, 

Bucură-te, că slujit-ai Evanghelia promisă, 

Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 4

 

Unul şi acelaşi a descoperit Sfintei Ana că va naşte la bătrîneţele ei. Unul şi ace­laşi a hrănit-o în Templu pe Fecioara cea între toate aleasă. Unul şi acelaşi l-a încredinţat pe Zaharia că Elisabeta va naşte pe Ioan, Înainte-mergătorul, care Îngerul Pustiei se va numi. Unul şi acelaşi a binevestit Ma­riei, zicînd: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvîntată eşti tu între femei… Duhul Sfînt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va um­bri… Vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema”. Iar noi acestea ştiindu-le şi cu cre­dinţă mărturisindu-le, pe Dum­nezeu Îl preamărim pentru toate, strigînd: Aliluia!

Icosul 4

  

Şi auzind Fecioara cuvîntul îngerului Gavriil, şi crezînd nesmintit că la Dumne­zeu toate sînt cu putinţă, s-a smerit voii celei de sus, încuviinţîndu-se zămislirii fără de sămînţă şi naşterii fără de stricăciune, prin care ne-a venit mîntuirea cea dintru început făgăduită. Iar noi, căutînd a urma în credinţă celei ce a zis: „Fie mie după cuvîntul tău!”, laolaltă lui Dumnezeu ne plecăm şi binevestitorului Său îi grăim, iarăşi şi iarăşi:  

Bucură-te, bucuria minunatelor pliniri, 

Bucură-te, caier tainic al cucernicei iubiri, 

Bucură-te, care noaptea o prefaci în zori de lume, 

Bucură-te, care-ntîiul I-ai spus Domnului pe nume, 

Bucură-te, că primită fuse-a cerului solie, 

Bucură-te că Maria zise preasmerită: „Fie!”, 

Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 5

 

Preamărit eşti, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, Cel ce pentru mîntuirea noas­tră Te-ai întrupat de la Duhul Sfînt şi din Maria Fecioara şi Te-ai făcut om. Şi ai în­durat pentru noi patimă, răstignire şi moarte, iar a treia zi ai înviat din morţi, făcîndu-te temei şi arvună dumnezeiască a învierii celei de obşte. De aceea noi, necurmat, dimpre­u­nă cu îngerii şi cu sfinţii din ceruri, slavă Îţi înălţăm şi zicem: Aliluia!

Icosul 5

 

După cuvîntul Arhanghelului, Fecioara a zămislit de la Duhul Sfînt şi a născut pe Mîntuitorul şi Lumina lumii, pe Hristos, Răsăritul cel de Sus, întru Care iubirea şi pute­rea Sfintei Treimi ni s-au arătat nouă întregi, în veac şi în vecii vecilor. Iară noi, pe Dum­nezeu cel în Treime slăvindu-L, nici pe minunat crainicul Său nu-l uităm, ci cu cinste îl pomenim, grăindu-i întru dreptate: 

Bucură-te, crăinicia Răsăritului cel mare, 

Bucură-te, îngereasca voii voilor strigare, 

Bucură-te, că prin tine harul Domnului se-arată, 

Bucură-te, vrednicie cu nimic asemănată, 

Bucură-te, fulger tainic între ceruri şi pămînt, 

Bucură-te, părtăşia plinătăţii-ntru Cuvînt,  

Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 6

  

Ferice de cei ce în trup fiind, viaţă îngerească duc! Că Dumnezeu, în purtarea Lui de grijă, trimite pe îngerii Săi să ne ocrotească şi să ne pilduiască întru curăţie şi cre­din­cioşie, ca să ne învrednicim noi, lucrîndu-ne desăvîrşirea, de împărăţia cea mai dinainte pregătită nouă, unde înşine vom fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer, şi chiar mai presus de îngeri chemaţi. Deci Ziditorului văzutelor şi nevăzutelor să-I aducem prinos fără de pri­hană inimile noastre şi cu rost de sfinţenie să zicem: Aliluia!

Icosul 6

 

Cel ce pe Fecioară mai dinainte o vestise de naşterea lui Hristos, fericind-o ca pe o lamură a lumii, ce mai presus de îngeri s-a ridicat, acelaşi a strigat celei pline de dar: „Preacurată Fecioară, bucură-te, şi iarăşi zic: bucură-te, căci Fiul tău a înviat a treia zi din mormînt. Luminează-te, luminează-te, Noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit. Saltă, saltă de-acum şi te bucură, Sioane, iar tu, Preasfîntă Născătoare de Dum­nezeu, veseleşte-te întru învierea Celui născut al tău!”. Acestuia, care bucuria cea mare a vestit-o oarecînd, să-i strigăm şi noi, cu aceeaşi bucurie: 

Bucură-te, că strigat-ai celei doldora de dar, 

Bucură-te, îndulcitorul feciorescului amar, 

Bucură-te, mîngîierea Născătoarei de Hristos, 

Bucură-te, purtătorul îngerescului prinos, 

Bucură-te, cu întregul nevăzutelor alai, 

Bucură-te, care-n ceruri întreită slavă dai, 

Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 7

 

O, minunat alai îngeresc, care-n ceruri aduci neîncetat întreită slăvire, zicînd: „Sfînt, Sfînt, Sfînt este Domnul Savaot. Pline-s cerul şi pămîntul de mărirea Sa!”, iar asu­pra lumii, porunca lui Dumnezeu plinind-o, în chip tainic veghezi şi de toată dreptatea te bucuri, fii pururea însoţitor plin de bunătate al neamului nostru şi tot sufletul creştinesc luminează-l pe calea rugăciunii, a dragostei şi a osîrdiei slujitoare, ca una să fim cu toţii în­tru Hristos şi răpiţi în bucuria Duhului să zicem: Aliluia!

Icosul 7

 

Sfîntului Arhanghel Gavriil, cu Mihail întîistătător al Soborului Puterilor Cereşti celor fără de trup, cuvine-se să-i aducem cinstire şi să urmăm dreptăţii lui, asemenea pă­rinţilor noştri, pe care din neam în neam i-a călăuzit, de la patriarhi şi prooroci pînă la Mai­ca Domnului şi de la apostoli pînă la sfinţii cei mai aproape de noi. De aceea, să nu prididim a ne ruga în tot locul şi în toată vremea, iar acum mai cu înflăcărare să glăsuim către el:  

Bucură-te, a îngerimii frunte binecuvîntată, 

Bucură-te, duh ce-n chipul omenimii se arată, 

Bucură-te, care-adus-ai Născătoarei imn din cer, 

Bucură-te, că şi sfinţii ajutorul tău îl cer, 

Bucură-te, că din piatră bun izvor ai izvodit, 

Bucură-te, dărnicia creştinescului zenit, 

Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 8

 

Rugăciunile noastre primindu-le, Sfinte Voievoade Gavriil, ca pe o umilă ofran­dă poartă-le dinaintea Dumnezeului celui viu şi adaugă-le lor puterea ta mijlocitoare, că noi la tine nădăjduim şi la tot ajutorul îngeresc pe care Dumnezeu l-a rînduit oamenilor, după bunătatea şi înţelepciunea Lui. În genunchi cerşind îndurare pentru puţinătatea şi ne­­putinţele noastre, dumnezeieştii Pronii ne încredinţăm întregi, cu sufletele şi cu trupu­ri­le deopotrivă, şi, laolaltă cu cetele cereşti, Dumnezeului Oştirilor celor de sus îndelung Îi cîntăm: Aliluia!

Icosul 8

 

Preafericit eşti tu, Gavriile, slujitorule al Dreptăţii şi Milei prisositoare, care faci cunoscute oamenilor hotărîrile voinţei dumnezeieşti şi stai pururea gata, cu tot Soborul cel întraripat, să plineşti po­run­cile Celui Vechi de Zile! Pentru aceasta, creştinii te cin­stesc şi te laudă, şi binenădăjduiesc în sprijinul tău, iar noi, nevrednicii, în ceasul aces­ta numele tău cel plin de putere îl chemăm, strigîndu-ţi din tot sufletul şi din tot cugetul nostru unele ca acestea: 

Bucură-te, ducătorul rugăciunilor la cer, 

Bucură-te, încredinţare despre cele ce nu pier, 

Bucură-te, că cetit-ai în vedenii de profet,   

Bucură-te, strălumină pogorîtă-n Nazaret, 

Bucură-te, că lui Iosif desluşire i-ai adus, 

Bucură-te, că Maria zămislit-a pe Iisus, 

Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 9

 

Hristos, Domnul şi Mîntuitorul nostru, în fel şi chip a fost vestit oamenilor încă din vechime, prin îngeri şi prooroci. Iar Gavriil, îngerescul Voievod, fruntea vestitorilor a fost, şi pavăză cerească Fecioarei din Nazaret, şi strajă dumnezeiescului Mire. Şi toate întocmai au fost precum le-a grăit, la vremea de Dumnezeu hărăzită, ca să se întărească credinţa cea rîvnitoare şi nădejdea celor ce au strigat şi strigă: Aliluia!

Icosul 9

 

Întru totul vrednic de laudă eşti, Sfinte Voievoade Gavriil, că ţie ţi-au fost în­cre­dinţate mai înainte tainele Sfatului dumnezeiesc şi crainic ales ai fost dintre miriade de îngeri, dîră de lumină făcînd între cer şi pămînt, ca şi prin aceasta să se preamărească Tre­i­mea cea Sfîntă şi de grijă purtătoare, căci slava Stăpînului şi în rîvna slugii strălu­ceşte. Drept care şi noi, cu înfiorată cucernicie, cuvinte precum acestea din darul Cuvîn­tului îţi grăim: 

Bucură-te, maiestatea cerului înflăcărată, 

Bucură-te, care-n slavă precum vulturul dai roată, 

Bucură-te, strălucire care soarele-l întreci, 

Bucură-te, destăinarea tăinuitelor poteci, 

Bucură-te, ascultare fără preget şi clintire, 

Bucură-te, că prieten eşti al veşnicului Mire, 

Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 10

 

O, Doamne Dumnezeule, Atotţiitorule, Făcătorul tuturor celor văzute şi nevăzute, Cel ce veşniceşti între oştiri fără de număr şi după Care toate se cer, de la răsărit pînă la apus şi de pe pămînt pînă în tării, că Tu eşti viaţa şi rostul şi plinătatea lor, dă-ne şi nouă duh sîrguitor şi limbi ca de foc, să preamărim acum şi pururea numele Tău cel sfînt, şi rînduielile Tale fără greş să le păzim, şi cu îngerii să-ţi cîntăm înmiit: Aliluia!

Icosul 10

 

Ce fericire şi cinste poate fi mai mare decît aceea de a contempla fără de vreme slava cea neapropiată a Sfintei Treimi şi de a sluji Voinţei dumnezeieşti celei una şi atoa­te­orînduitoare, din care cele de sus şi cele de jos îşi au fiinţa lor? În fericirea şi în cinstea aceasta aflîndu-te, Gavriile Voievoade, cum nu te-am ferici şi nu te-am cinsti noi, cei ce ne ostenim în trup spre împărăţia cea fără de sfîrşit a lui Dumnezeu şi nădăjduim la tine cu nădejde mare, ca să ne fii nouă tainic sprijinitor pe calea cea strîmtă a mîntuirii? Drept care iară şi iară cuvios îţi grăim: 

Bucură-te, sîrguinţă de cînd lumea lucrătoare, 

Bucură-te, că iubirea din adîncuri te dogoare, 

Bucură-te, mărturia hotărîtelor soroace, 

Bucură-te, că prin tine voia Domnului se face, 

Bucură-te, că Treimea o contempli îndeaproape, 

Bucură-te, bucurie care nu ne mai încape, 

Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 11

 

Dumnezeu cel Unul şi Întreit, cu înţelepciunea Lui cea neajunsă, oştire slujitoare a rînduit în cer, miriade de miriade, şi toate cele văzute prin cele nevăzute tainic se păzesc. Cutremură-te, omule, şi măsură îngerească agoniseşte-ţi ţie, că Dumnezeu, în bunătatea Sa fără de seamăn şi în nemărginita Lui dărnicie, la desăvîrşirea făpturii dintru început te-a chemat, ca înger nefiind, cu îngerii să te întreci, întru smerită ascultare, şi cu ei lao­lal­tă să cînţi Celui de trei ori Sfînt: Aliluia!

Icosul 11

 

Aducînd noi mulţămită şi slavă Celui ce îngerii Şi-i trimite din înalt, pe tine, trimisule fără de trup care în chip de om te-ai arătat odinioară, ca un de mai înainte crai­nic al lui Hristos, vestind celor aleşi mîntuirea ce avea să vie şi păzindu-i pe ei de toată urgia potrivnicului, cu bucurie te cinstim, putere sfîntă şi sfinţitoare, şi-i fericim pe cei la­­o­laltă cu tine, iar gurile noastre se umplu de lauda ta, zicînd: 

Bucură-te, care-n ceruri întreită-nalţi cîntare, 

Bucură-te, a celor sfinte strajă mărturisitoare, 

Bucură-te, cel ce-n cinste eşti cu Mihail de-o seamă, 

Bucură-te, leac angelic de-ndoială şi de teamă, 

Bucură-te, care-n nume porţi a cerului tărie, 

Bucură-te, bogoslovul veacului ce va să vie, 

Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 12

 

Neînserată este slava şi fără de margini mila Domnului şi Dumnezeului nostru, iu­birea Lui peste toţi şi peste toate ca un cort se întinde, iar căile cele ascunse ale lucrării Lui – ce minte îngerească sau omenească poate în de tot să le cuprindă? De cine ne vom teme, dară, cînd cu noi este Dumnezeu? Ascultaţi, neamuri, şi preamăriţi Preasfînta Trei­me cea de-o-fiinţă şi nedespărţită, pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul Sfînt, cu fără de numă­rul oştirilor celor de sus laolaltă cîntînd: Aliluia!

Icosul 12

 

În minunata şi înfricoşata vedenie a celor de pe urmă, la ruperea celei de-a şaptea peceţi, văzut-a Sfîntul Ioan Bogoslovul pe cei şapte îngeri care stau dinaintea Celui Preaînalt şi care au să sufle pe rînd în trîmbiţele Dreptăţii, vestind plinirea celor ce tre­buie să fie. Deci şi noi, nevrednicii, înfricoşîndu-ne pînă mai este vreme şi pocăindu-ne de atîta întuneric de păcate, celui desăvîrşit întru slujire, glas înălţînd, să-i cîntăm cu înmulţită nădejde: 

Bucură-te, proslăvire a treimicului Sfat, 

Bucură-te, al voii sfinte mesager întraripat, 

Bucură-te, ajutorul celor ce spre ceruri strigă, 

Bucură-te, că-ntre îngeri şi-ntre oameni eşti verigă, 

Bucură-te, înfricoşata beznelor de jos certare, 

Bucură-te, că măsură eşti a rîvnei slujitoare, 

Bucură-te, Gavriile, mare binevestitor!

Condacul 13

 

O, Gavriile, Arhanghel al luminii line, care celor de demult le-ai desluşit calea şi le-ai vestit soroacele, care neîncetat veghezi peste faţa pămîntului prin dumnezeiască rîn­du­ială, care la sfîrşitul veacurilor cu Dreptul Judecător vei fi la înnoirea lumii, cercetea­ză-ne şi pe noi, nevrednicii veacului acestuia, şi păzeşte-ne de vrăjmaşii noştri văzuţi şi ne­văzuţi, de tagma lui Irod şi de tagma Satanei, ca să nu ne smintim şi să nu ne pierdem, ci să dobîndim şi noi cetăţenia Ierusalimului ceresc, unde laolaltă cu îngerii şi cu sfinţii să veşnicim cîntînd: Aliluia!

Condacul acesta se repetă de trei ori, după care se zic iarăşi Icosul 1 („Cu cei şapte sfinţi îngeri…”) şi Condacul 1 („Ca pe un crainic mare …”), apoi rugăciunea:

 

Rugăciune către Sfîntul Arhanghel Gavriil

O, Sfinte Arhanghele Gavriil, care cu numele şi cu fapta mărturiseşti puterea Ce­lui Preaînalt, către puţinătatea omenească apleacă-te cu îngăduinţă, şi veghează-ne în cea­sul rugăciunii noastre, şi călăuzeşte-ne spre împlinirea a toată dreptatea, cu mulţimea ha­ru­rilor anume încredinţate ţie, că noi în puternicul tău ajutor cutezăm a nădăjdui şi ascul­tătoarei tale slujiri următori năzuim a ne face.  

Tu pe oameni cercetîndu-i din neam în neam, cu bunele şi cu relele noastre ne ştii; de aceea te rugăm să fii răbdător cu nedesăvîrşirile noastre, sprijinindu-ne ca de rele să ne lepădăm, iar întru cele bune să sporim, căci de îndreptarea omului scris este că şi îngerii se bucură. Deci pricină de bucurie înlesneşte-ne să fim Puterilor Cereşti celor fără de trup, peste care Dumnezeu fruntaş te-a rînduit, Voievod între Voievozii cei de sus. 

Rugăciunile noastre du-le la Dumnezeu şi de vestirea ta mîntuitoare nu ne lipsi pe noi, Binevestitorule, ca pe unii ce nădăjduim cu rîvna duhului să biruim neputinţele cele trupeşti şi îngerilor asemănători să ne facem, ca dimpreună cu oştirile cereşti şi cu cetele drepţilor, spre împărăţia luminii celei neînserate cătînd, să aducem mulţămită, laudă şi închinăciune Tatălui şi Fiului şi Sfîntului Duh, Treimea cea de-o-fiinţă şi nedespărţită, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

* Gabriela Moldoveanu (1943-2013), călugărită în 2010 sub numele de Hristofora, a fost înainte de 1989 redactor la Editura Eminescu, iar din 1992 consilier editorial al Asociației „Christiana” şi adevărat înger păzitor al editurii omonime, îngrijitoare a mai multor ediții din scrierile lui Daniil Sandu Tudor (culminînd cu prima ediţie integrală a Acatistelor şi cu excelenta ediţie critică a Imnului Acatist la Rugul Aprins al Născătoarei de Dumnezeu) și traducătoare în românește a lui Paul Evdokimov (Femeia și mîntuirea lumii, Taina iubirii), dar și co-autoare a volumului Cînd cuvintele sînt de la Cuvîntul. Ce şi cum vorbesc creştinii între ei şi unii despre alţii (Editura Christiana, Bucureşti, 2009). Se află înmormîntată, cum i-a fost dorința, la Sfînta Mănăstire Nera din Caraș-Severin (ctitorită la inițiativa doctorului Pavel Chirilă, a cărui mînă dreaptă a fost timp de peste 20 de ani).  

** Pe cel închinat Sfîntului Arhanghel Rafail l-am postat pe blog în 2012: vezi AICI. 

*** Din cît am eu știre, există în românește – pe lîngă cel tradus din rusește și menționat mai sus – doar un Acatist comun al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil (vezi AICI).