De la stînga la dreapta: Dan Puric, Ion Coja, Florin Dobrescu,
Lucia Hossu-Longin, Zoe Rădulescu, Marius Oprea
ION GAVRILĂ OGORANU
A COBORÎT ÎN STRADĂ!
Expoziţia
dedicată memoriei lui Ion Gavrilă
Ogoranu (1923-2006) a debutat joi (12 mai 2016) printr-un vernisaj care a reunit,
pe estrada scuarului Colţea din Piaţa Universităţii, personalităţi de marcă din
diverse domenii ale culturii româneşti, alături de numeroşi bucureşteni care au
dorit să-şi amintească astfel de cel care a condus rezistenţa armată
anticomunistă din Munţii Făgăraşului.
La 10 ani de la
moartea sa, omul căutat cu înverşunare de Securitate timp de 28 de ani, şi al
cărui dosar de urmărire conţine peste 50.000 de pagini, a coborît practic în
centrul Capitalei României, în calea trecătorilor care, din graba grijilor
zilnice, se opresc cîteva momente pentru a-şi aminti sau chiar pentru afla
pentru întîia dată de Ion Gavrilă Ogoranu.
Zece roll-up-uri redînd, în condiţii grafice
excepţionale, aspecte din biografia şi lupta acestui om şi a camarazilor săi
căzuţi în luptă sau risipiţi prin închisorile comuniste, inclusiv documente
inedite din arhivele fostei Securităţi, vor sta zilnic, pînă pe 18 mai
inclusiv, în scuarul Colţea din Piaţa Universităţii.
Este greu de
spus care dintre cei şase vorbitori au rostit cuvinte mai impresionante despre
Ion Gavrilă Ogoranu. Mai ales că unii dintre ei l-au cunoscut personal, avînd o
relaţie deosebită cu eroul.
Spre exemplu – d-na
Lucia Hossu-Longin, singura
realizatoare TV care în anii întunecaţi de spectrul neocomunismului iliescian îndrăznea
să spargă zidul de tăcere instituit în jurul rezistenţei anticomuniste şi
ororilor petrecute dincolo de sîrmele ghimpate… Ştim cît de mult ţinea la
dumneaei Ion Gavrilă Ogoranu, şi cum a alergat acesta, într-un suflet, la
spital, imediat după ce realizatoarea TV suferise un accident. Puţini au
reuşit să evoce cu atîta realism căldura sufletească, bunătatea, capacitatea de
dragoste şi tăria de caracter a acestui om, precum a făcut-o, cu sensibilitate,
d-na Lucia Hossu-Longin.
Sau d-na Zoe Rădulescu, fiica eroului
rezistenţei anticomuniste dobrogene – Gogu Puiu –, născută în închisoare (şi
purtând cu ea povestea de roman a acestei familii sfîşiate de terifianta
represiune comunistă), cea căreia Ion Gavrilă Ogoranu i-a şi predat, înainte de
moarte, conducerea Fundaţiei Luptătorilor în Rezistenţa Armată Anticomunistă.
Cu aceeaşi sensibilitate, dublată de voinţa de a-i continua idealurile, d-na Zoe
Rădulescu a rememorat nenumăratele momente de excepţie trăite alături de cel
evocat, în dificilul context al afirmării memoriei Rezistenţei anticomuniste
după 1990.
Cîtă emoţie a
răzbătut și din cuvîntul d-lui Marius
Oprea, istoricul care s-a bătut cu sistemul criptocomunist de după 1990,
scoţînd la suprafaţă adevărul despre Rezistenţă şi crimele comunismului, dar şi
demascînd reţelele mafiei politice constituite pe structurile fostei Securităţi!
Evocarea momentului în care, cu un an înainte de moarte, eroul octogenar nu a
putut obţine un credit de nevoi personale din cauza existenţei în cazierul său,
ca active, a condamnărilor emise de „justiţia” comunistă, inclusiv condamnarea
la moarte, a răscolit sufletele celor prezenţi.
A venit rîndul
profesorului universitar Ion Coja,
care a pomenit cîteva aspecte puţin cunoscute din istoria rezistenţei
anticomuniste şi a paraşutărilor efectuate de aviaţia SUA în România comunistă.
Domnia sa a arătat că nu este posibil să fie scoase din conştiinţa unui popor
figuri precum aceea a lui Ion Gavrilă Ogoranu, oricît de mult ar încerca unii
astăzi să o facă.
Îndrăgitul actor
Dan Puric a reuşit şi de această
dată să stîrnească în sufletele celor prezenţi admiraţia şi conştiinţa că un
popor care a dat figuri precum Ion Gavrilă Ogoranu şi ceilalţi reprezentanţi ai
Rezistenţei anticomuniste, nu poate pieri, oricît de grea ar fi piatra aşezată
pe mormîntul memoriei sale. Privind la bucureştenii ce treceau, grăbiţi şi
indiferenţi, pe trotuarele din jurul scuarului, ignorînd publicul adunat în
jurul expoziţiei, d-l Dan Puric a reamintit că, în momente dramatice ale istoriei,
neamul se refugiază într-o mînă de oameni. Atunci, după ocuparea ţării de către Soviete, oameni precum Ion Gavrilă Ogoranu au reprezentat neamul, aşa cum
astăzi un proces de regenerare naţională nu poate începe decît de la segmentul
restrîns al celor care conştientizează importanţa perpetuării memoriei acestor
eroi.
Moderatorul a
invitat-o apoi pe estradă pe jurnalista Oana
Stănciulescu, exprimîndu-şi recunoştinţa pentru singura jurnalistă care în
ultimul deceniu a vorbit, constant, la televiziune, despre Ion Gavrilă Ogoranu.
Jurnalista a fost aplaudată de public atunci cînd a evocat figura marelui
luptător şi a subliniat cît de importantă este cunoaşterea istoriei recente,
pentru a împiedica repetarea greşelilor trecutului.
Moderatorul Florin Dobrescu, secretar al Fundaţiei
Ion Gavrilă Ogoranu, organizatoare alături de Asociaţia Gogu Puiu şi Haiducii
Dobrogei, a acestei manifestări culturale, a arătat că un popor căruia i-a fost
falsificată istoria este un popor deja cucerit. El a denunţat declaraţiile
consilierului prezidenţial Andrei Muraru, care a anunţat public faptul că, în
viitorul Muzeu al Comunismului, nu vor fi prezentate figuri ale rezistenţei
anticomuniste care au avut legătură cu Mişcarea Legionară. În condiţiile în
care istoricii Academiei Române au arătat că 75% din rezistenţa armată
anticomunistă a fost reprezentată de legionari, această amputare a istoriei recente este de
neconceput. D-l Florin Dobrescu a declarat că, în aceste condiţii, realizarea
unui Muzeu al Rezistenţei anticomuniste sub egida societăţii civile devine o
prioritate pentru Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu