INDICE DE NUME
Am primit
și dau mai departe...
Pe 28 aprilie Curtea Supremă a SUA a audiat cazurile căsătoriilor homosexuale. În tandem cu colegii de la Pro Vita, am decis să publicăm acest material împreună, pentru a informa publicul din România cu privire la aceste cazuri extrem de importante, care, într-un fel sau altul, vor afecta, foarte probabil, situația la nivel global.
Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii (denumită în continuare Curtea sau, după acronimul său american, SCOTUS) este poate cea mai prestigioasă instanță juridică din lume. Ea funcționează continuu de mai bine de 200 de ani și a interpretat același document legal, Constituția SUA, de la sfîrșitul anilor 1700 încoace (jucînd și rol de Curte Constituțională). Multe dintre deciziile sale sînt solide, dar uneori Curtea ia și decizii greșite. În secolul al XIX-lea, de exemplu, a declarat sclavia constituțională. Decizia a dus la izbucnirea Războiului Civil (sau Războiul de Secesiune, 1861-1865). În anii 1960 a ridicat un zid aproape impenetrabil de separație între Biserică și Stat, determinîndu-i pe creștini să se implice în politică pentru a-și proteja drepturile. Iar în 1973 a declarat constituțional dreptul la avort, care, la rîndul său, a generat mișcarea pro-viață (pro-life).
Statistici ale Curții Supreme
SCOTUS are 9 judecători, numiți justices în sistemul juridic american. Aceștia sînt numiți de însuși Președintele Statelor Unite și confirmați de Senat. Dacă Senatul nu confirmă o numire, Președintele trebuie să nominalizeze pe altcineva. În ultimele decenii, numirile judecătorilor Curții au devenit o chestiune politică, fiecare Președinte căutînd să numească judecători care să-i împărtășească vederile filosofice și ideologice.
Dintre judecătorii aflați acum în funcție, 5 sînt considerați conservatori, iar 4 liberali (în SUA termenul „liberal” desemnează un om cu vederi de stînga, oarecum similar cu social-democrația europeană; aceștia sînt, în general, „progresiști” în ce privește relațiile sociale și favorabili avortului sau homosexualității). Președintele Obama a numit 2 femei ca judecătoare, amîndouă extrem de liberale. 5 dintre judecători sînt catolici, unul metodist, iar 3 evrei. Este o opinie larg răspîndită că una dintre femeile judecătoare, Kagan, este lesbiană.
Curtea Supremă a SUA
și revoluția sexuală
Curtea nu a fost indiferentă la revoluția sexuală și agenda acesteia. Din păcate, cele mai multe dintre deciziile pe care le-a luat pe teme precum homosexualitatea au favorizat mișcarea homosexuală si au cauzat serioase tensiuni între aderenții revoluției sexuale și majoritatea poporului american (care, în pofida aparențelor, rămîne tradiționalist, profund religios și creștin).
În acest an, Curtea a acceptat să revizuiască poate cel mai important caz al acestei epoci, pentru a stabili dacă Constituția SUA recunoaște un drept la „căsătoria” între persoane de același sex. Curtea a atins superficial acest punct încă din 2013, dar nu a răspuns întrebarii principale. Ea a decis atunci că statele care formează SUA au jurisdicție exclusivă în ce privește legislația în materie de familie și căsătorie. A amînat să se pronunțe în ce măsură Constituția implică un drept la „căsătorie” între persoane de același sex; totuși, la această întrebare va trebui să răspundă la finalul lunii iunie a anului curent.
În acest moment, doar 13 state mai interzic „căsătoria” unisex. Alte 11 au legiferat-o, iar în ultimii 5 ani 26 de amendamente constituționale (e vorba despre constitutiile statelor) adoptate de diferite state, prin care această pretinsă „căsătorie” a fost interzisă, au fost declarate neconstituționale de către curți federale de nivel inferior. Ca rezultat, homosexualii se pot „căsători” în 37 de state și în Districtul Columbia (capitala Washington).
Cazul de pe rolul Curții Supreme
Vreme de 3 ore, pe 28 aprilie, SCOTUS a ascultat pledoariile părților, care s-au exprimat dacă există sau nu un drept constituțional la „căsătoria” între homosexuali sau dacă, dimpotrivă, statele, prin legislaturile lor, sînt forumurile unde trebuie decis dacă un astfel de drept există. Cauza pe care Curtea a audiat-o provine din Michigan, unde un cuplu de homosexuali a convins un judecător federal că ei au dreptul de a se căsători, conform cu Constituția SUA. Însa Curtea de Apel cu jurisdicție asupra statului Michigan s-a pronunțat contrar, stabilind că Michigan are libertatea de a le refuza celor doi licența de căsătorie. Reclamanții au făcut atunci apel la ultima instanță posibilă, Curtea Supremă.
Un număr neobișnuit de mare de intervenții terța parte (amicus curiae) au fost înregistrate la SCOTUS, de ambele părți. De partea homosexualilor s-au plasat numeroși profesori de drept, organizații civice, juriști, oameni politici și sute de corporații globale. De partea căsătoriei naturale s-au arătat guvernatorii a 22 de state, numeroase organizații creștine si diferite grupuri de intelectuali și avocați creștini. Un grup internațional de juriști din Europa și America Latină a înregistrat de asemenea o intervenție, argumentînd că nu există un drept la „căsătoria” unisex sub Convenția Europeană a Drepturilor Omului sau în general sub Dreptul Internațional.
Ce au spus judecătorii
Schimburile de opinii și argumente între avocații părtilor și judecătorii SCOTUS ne permit să întrevedem decizia pe care judecătorii probabil o vor lua. Interpretarea noastră asupra stenogramelor și a argumentelor, și în special asupra întrebărilor puse de judecători, ne dau un optimism prudent că instanța supremă a SUA nu va recunoaște, cel puțin pentru moment, un drept la „căsătoria” între persoane de același sex și că va deferi statelor puterea de a decide singure asupra sorții și viitorului acestei „căsătorii”. Majoritatea judecătorilor au subliniat că aceasta este o problemă de politici și mai puțin una de legalitate și că legislaturile statelor sînt într-o poziție mai bună de a determina viabilitatea „căsătoriei” unisex. Iată cîteva dintre cele mai interesante subiecte și întrebări pe care judecătorii le-au acoperit.
O nouă instituție?
Judecătorul Roberts, conservator, a subliniat că homosexualii nu caută, în fapt, „să se alăture instituției căsătoriei”, așa cum în mod inteligent pretind, ci caută să o schimbe. Și, a adăugat el, aceasta este o problemă serioasă, considerînd că mariajul natural al bărbatului cu femeia a fost temelia civilizației și a istoriei vreme de mii de ani. A o schimba nu reprezintă o problemă juridică, ci una politică, și deci este de competența statelor și nu a instanțelor. Vederile sale au fost reluate în comentariile judecătorului Kennedy, un conservator numit de președintele Reagan, care a exprimat aceeași preocupare. Zece ani, a adăugat el, nu sînt de ajuns pentru a determina cît de folositoare sau dezirabilă social este „căsătoria” unisex (primul stat care a legalizat-o a fost Massachusetts, în 2004). Este un interval infinitezimal în comparație cu mileniile în care căsătoria naturală a funcționat perfect.
Judecătorul Scalia s-a alăturat opiniei, subliniind că înainte de Olanda anului 2001, nici o societate nu experimentase vreodată „căsătoria” unisex. Judecătorul Alito, conservator și el, a comentat că noțiunea „căsătorie între persoane de același sex” este mai recentă chiar decît apariția telefoniei mobile. Judecătorul Kennedy a făcut aluzie și la faptul că argumentele în favoarea „căsătoriei” unisex sînt de tip intelectual și academic mai mult decît de ordin juridic. Experții academici și cercetătorii în general ar trebui să-și rezerve timp pentru a dezbate utilitatea sau inutilitatea „căsătoriei” între persoane de același sex înainte de a forța acceptarea ei de către societate, a sugerat el. Instanțele nu sînt mai îndrituite pentru a răspunde la această întrebare decît oamenii care au votat asupra „căsătoriei” gay (în amendamentele constituționale), a adăugat el. Chiar și judecătorul Bryer, un liberal declarat, s-a arătat sceptic în a permite judecătorilor să decidă soarta „căsătoriei” între persoane de același sex.
Discriminare contra homosexualilor?
Un alt subiect care a apărut a fost dacă excluderea homosexualilor de la instituția căsătoriei va însemna inferiorizarea acestora. Majoritatea judecătorilor pare să fie de acord că NU. Judecătorul Alito a subliniat ca în Grecia antică homosexualii nu erau persecutați sau discriminați, dar nu li se permitea să se căsătorească. Rațiunea pentru aceasta, a adăugat el, a fost că societățile din întreaga lume, pentru mii de ani, au avut o bază foarte rațională și practică pentru limitarea mariajului la adulții heterosexuali: procreația responsabilă și creșterea copiilor. Judecătorul Kennedy a subliniat ca în unele societăți, încă dinainte de apariția autorităților politice și a guvernelor, căsătoria se făcea strict între un bărbat și o femeie, chiar dacă în acele societăți existau homosexuali. Judecătorul Roberts a adăugat că societățile primitive nu și-au pus problema excluderii homosexualilor, ci că, pur și simplu, au văzut o necesitate practică în instituirea mariajului heterosexual pentru protecția soților contra intruziunilor externe și pentru protejarea bunăstării copiilor rezultați din legătura lor.
O pantă periculoasă:
căsătoria in grup,
copiii și libertatea religioasă
Ce ne puteți spune despre polgamie și poliamorie, și despre căsătoria în grup? – l-a întrebat judecătorul Alito pe avocatul homosexualilor. Acesta a răspuns că recunoașterea căsătoriei între persoane de același sex nu va duce la legalizarea poligamiei, dar a recunoscut, la întrebarea suplimentară a judecătorului, că nu știe de ce acestora nu li s-ar recunoaște același drept la căsătorie.
Ce ne puteți spune despre copiii crescuți de cuplurile de homosexuali? – a dorit să știe judecătorul Scalia. Nu ar avea ei de suferit? Nu au și ei dreptul de a fi crescuți de ambii părinți biologici? Avocatul care reprezintă cuplul de homosexuali a subliniat repede că ar exista un „consens” în sociologie asupra faptului că „mariajul” unisex nu este dăunător copiilor. Scalia a replicat că nu știe să existe un astfel de consens și că acest argument nu poate fi o bază rațională pentru legalizarea „căsătoriei” între persoane de același sex.
Scalia a mai întrebat despre impactul recunoașterii dreptului la „căsătoria” între persoane de același sex asupra libertății religioase, a teologiei și a credincioșilor care au vederi opuse. El a adăugat că, dacă Curtea va decreta un drept la „căsătoria” gay, atunci libertatea religioasă a Bisericilor care îl dezaprobă va fi anihilată. Avocatul administrației Obama, care susține în fața Curții legalizarea „căsătoriei” unisex, a admis că aceasta, o dată recunoscută ca drept, va dăuna libertății de credință și chiar va permite guvernului federal să anuleze statutul non-profit și scutit de taxe al diferitelor culte.
Judecătorul Roberts a continuat cu un argument foarte bun, anume că, o dată ce „căsătoria” între homosexuali ar fi recunoscută, dezbaterea din societate se va fi încheiat pentru toți cei care pînă acum s-au opus redefinirii căsătoriei. Aceasta – a opinat el, adresîndu-se avocatului homosexualilor – ar fi inacceptabil: „Dacă aveți cîștig de cauză aici, nu va mai exista dezbatere… Închiderea dezbaterii poate duce la închiderea minților și va avea consecințe asupra modului în care noua instituție este acceptată. Oamenii simt foarte diferit asupra unui subiect dacă au șansa să voteze, să se exprime liber, decît dacă acesta le este impus de către instanțele de judecată”.
Concluzii
Creștinii de pretutindeni trebuie să aducă această cauză în centrul preocupărilor de rugăciune pînă la sfîrșitul lui iunie. Ei trebuie să se roage specific pentru ca SCOTUS să nu recunoască așa-zisa „căsătorie” între persoane de același sex ca pe un drept. Consecințele unei astfel de decizii ar fi profunde și vaste. Nu doar în SUA, ci și în restul lumii. Pentru administrația Obama și UE, exportul de „drepturi ale homosexualilor” a devenit un obiectiv fundamental de politică externă. O decizie favorabilă „căsătoriei” între homosexuali va aduce legitimitate în plus acestor politici și va face și încă mai dificil pentru țările tradiționaliste, inclusiv România, să spună NU redefinirii căsătoriei. Sub multe aspecte, soarta viitorului civilizației atîrnă de decizia pe care SCOTUS o va lua.
Cum se poziționează
creștinii americani
față de „căsătoria” gay?
Cauza „căsătoriei” gay aflată acum în fața celor 9 judecători supremi a născut multe sondaje de opinie în Statele Unite. O ușoară majoritate se pronunță formal în favoarea „căsătoriei” de acest gen. Un sondaj foarte interesant, publicat luna trecută, ia pulsul grupurilor religioase majore. Cei mai favorabili „căsătoriei” gay sînt buddhiștii și evreii. Cei mai vehement contra (72%) sînt baptiștii. Circa 42% dintre musulmani sînt de acord cu „căsătoria” între persoane de același sex, la fel ca și 56% dintre creștinii ortodocși. Rezultatele sondajului sînt îngrijoratoare, reflectînd impactul pe care propaganda homosexuală îl are asupra noastră și ar trebui să-i trezească la realitate pe liderii religioși de pretutindeni. Noi, cei care apărăm valorile creștine în societate, avem nevoie imediată de ajutorul lor generos și responsabil. Nu putem izbîndi fără acest ajutor. Mințile și inimile creștinilor trebuie să nu se îndepărteze de adevărul fundamental al căsătoriei, în înțelesul ei biblic. Or, în această dezbatere liderii spirituali au un rol important: să susțină învățăturile biblice.
7 mai 2015
AFR vă recomandă: Stenograma audierilor din 28 aprilie poate fi citită aici:
http://www.supremecourt.gov/oral_arguments/argument_transcripts/14-556q1_11o2.pdf.
Sondajul de opinie privind susținerea „căsătoriei” unisex în funcție de
afilierea religioasă poate fi citit aici: http://publicreligion.org/2015/04/attitudes-on-same-sex-marriage-by-religious-affiliation-and-denominational-family/#.VTr-8iFVhBf
ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București
Tel. 0741.103.025 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București
Tel. 0741.103.025 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro
office@alianta-familiilor.ro
Mulțumesc pentru popularizarea acestui rezumat. În vreo două comentarii mai vechi făcusem trimitere la situația așa-zisului mariaj gay în SUA, e bine să afle cât mai multă lume care e situația.
RăspundețiȘtergerePersonal sunt mai sceptic decât cei de la Provita, mi-e teamă de ce va hotărî judele Kennedy (acesta fiind cel care, în câteva cazuri ce presupuneau dezbatere ideologică a înclinat balanța în favoarea opiniei judecătorilor liberali - sunt 4 judecători liberali și 5 conservatori, însă Kennedy, teoretic conservator, are unele abordări mai "dinamice" de interpretare și aplicarea dreptului).
Am să repet cele spuse mai demult: apărătorii cauzei gay au luptat f mult pe plan politic, iar pe plan juridic au inițiat procesele în al doilea mandat al lui Obama, când în majoritatea Curților au început să prevaleze judecătorii "progresiști" desemnați de președintele Obama, cu confirmarea Senatului dominat, până în ianuarie 2015 de Democrați.
Poate nu ar strica, dacă nu o reevaluare, măcar o fărâmă de schimbare a atitudinii pe care o are lumea (influențată de o media anexată Stângii) față de ce a însemnat, în realitate, administrația W. Bush în comparație cu administrația Obama (căreia, de altfel, îi datorăm, cu toate bunele și relele, accesul în NATO și UE - căci fără lobby-ul american nu intram în UE și faptul că astăzi nu suntem în situația Ucrainei, Georgiei, Moldovei).
Și, într-adevăr, cea mai bună idee a textului e îndemnul la rugăciune pt luminarea minții judecătorilor Curții americane. La propriu, nu doar ca stilistică a articolului.
Abia acum mi-am recitit comentariul şi mi-am dat seama că se înţelege din el că administraţiei Obama i-am datora accesul în NATO și UE și faptul că astăzi nu suntem în situația Ucrainei, Georgiei, Moldovei; de fapt mă referisem la administraţia Bush.
RăspundețiȘtergere