Pagini

miercuri, iulie 16, 2014

ANTOLOGIA «PUNCTELOR CARDINALE» (CXXII)



Revista Puncte cardinale a fost întemeiată în ianuarie 1991 de către veteranul de război şi fostul deţinut politic Gabriel-Iacob Constantinescu şi a apărut lunar la Sibiu, fără nici o întrerupere, timp de 20 de ani (240 de numere). Nucleul redacţional a fost alcătuit din Gabriel Constantinescu, Răzvan Codrescu, Demostene Andronescu, Marcel Petrişor şi Ligia Banea (n. Constantinescu). Generaţia închisorilor comuniste a fost sufletul revistei şi i-a dus greul. Lista alfabetică a tuturor colaboratorilor şi a sprijinitorilor mai importanţi ai revistei poate fi accesată aici. Pentru detalii despre această antologie on-line, a se citi aici. (R. C.)



2006
LUCIFERISMUL DE LARG CONSUM

Consideraţiile de mai jos reprezintă răspunsul subsemnatului la o recentă anchetă întreprinsă de publicaţia culturală Origini (Norcross, U.S.A.), cu privire la principalele ispite sau provocări cu care se confruntă intelectualul zilelor noastre, precum şi cu privire la posibilităţile culturii de a le preveni şi contracara.

I. Este evident – şi pînă la urmă de înţeles – că numărul şi subtilitatea ispitelor se află în creştere galopantă pe măsură ce istoria avansează spre eshaton. Postmodernitatea, de care se vorbeşte atît, nu-i propriu-zis altceva decît modernitatea, ci drojdia care s-a ales din lunga ei fermentare. Perversiunea moral-spirituală este atît de mare, iar minţile atît de stricate, încît răul, cu întreg sistemul lui de ispite, s-a mecanicizat funcţional, ca un perpetuum mobile, iar dracul mai degrabă stă şi se uită, "măsurîndu-şi coada", cum zice vorba din bătrîni. Şomează dracul şi are rezultate mai grozave decît pe vremea cînd se trudea din greu! Omul a devenit un artizan rafinat al propriei pierzanii şi dracul îşi poate îngădui doar să iscodească din umbră, intrînd în joc numai atunci cînd se iveşte accidental vreun puseu de virtute sau vreun gest exorcizator. Ce-i drept, atunci să te ţii! La noi, de pildă, s-a văzut, mai ales din vechea serie a Observatorului cultural (cînd secera şi ciocanul revistei erau purtate de Ion Bogdan Lefter), cît de urît fac cei posedaţi de demonii de modă nouă atunci cînd vreun nesupus de talia unui Horia-Roman Patapievici încearcă vreo exorcizare, fie şi la modul cultural [1]. Căci Omul recent, orice s-ar zice, s-a vrut o carte "exorcizatoare" în felul ei...
Ispitele, deşi interferente structural, acţionează şi ele pe "căprării". Sub aspect spiritual (sau duhovnicesc, în limbajul ortodoxizant), marea ispită este ignorarea oricărei transcendenţe, suficienţa de sine a omului "fără nici un Dumnezeu", a omului care "nu mai are nimic sfînt". Sub aspect moral, marea ispită aş identifica-o cu ştergerea graniţei dintre normal şi anormal, firesc şi nefiresc, cu decretarea "tolerantă" a plăcerii şi a capriciului individual ca "drept al omului" şi criteriu (sau "raţiune suficientă") a unei întregi "civilizaţii" a ne-ruşinării. Sub aspect cultural, marea ispită mi se pare ideologizarea şi mercantilizarea produsului intelectual, pe fondul unei sterilităţi de tip alexandrin a spiritului creator (ce se încearcă a fi depăşită prin teribilisme de prost-gust, mereu cu pretenţii "novatoare", de închipuită "originalitate"). Sub aspect politic, marea ispită ar putea fi generalizarea "gîndirii unice" de stînga (radicalizată deja în aşa-numita "corectitudine politică"), cu massificarea şi globalizarea manipulatorie din vechiul proiect masonic (horribile dictu!) al "noii ordini mondiale", care nu-i decît o altă formă de comunism ("comunismul american"), aparent mai blîndă, dar esenţial mai parşivă, întruchipînd poliform sintagma apostolică a "diavolului îmbrăcat în înger de lumină".
Şi poate că se mai cuvine evidenţiat că, pe deasupra tuturor acestor ispitiri dizolvante, şi a altora asemenea, în inima însăşi a acestei crize generalizate, stă unul dintre cele mai mari paradoxuri ale omului (post)modern (căruia îi şi atestă, o dată mai mult, precaritatea – ca să nu zic oligofrenia şi schizofrenia – aşezării în existenţă): pe de o parte, luciferic încîntat de sine, el exaltă orgolios "condiţia umană", iar pe de altă parte îşi tot scuză insanităţile prin limitele ei! Omul acesta rupt de Dumnezeu şi certat cu ordinea firească a lumii create, "omul autonom", cum îl numea Petre Ţuţea, se vrea şi se crede "măsură a tuturor lucrurilor", dar îşi recunoaşte, cînd îi convine, el singur slăbiciunea de fond (Homo sum...), omeneasca – şi pînă la urmă insurmontabila – nimicnicie! În această confuzie de absolut şi relativ eu văd grimasa din umbră a diavolului, care nu dă doi bani pe om, dar îi gîdilă orgoliul, spre a-l folosi împotriva lui Dumnezeu, cum a făcut, într-o formă sau alta, încă de la începuturile lumii.
Luciferismul (duhul lui Antihrist) este, în ultimă analiză, numitorul comun al tuturor deviaţiilor ce marchează vremurile apocaliptice – acele vremuri cînd, după cuvîntul apostolic (cf. II Timotei, cap. 4), "oamenii nu vor mai suferi învăţătura sănătoasă, ci – dornici să-şi desfete auzul – îşi vor grămădi învăţători după poftele lor, întorcîndu-şi auzul de la adevăr şi abătîndu-se către basme".

II. Răspunsuri lămuritor-trezitoare şi putere soteriologică, în sens larg, nu pot avea decît acele direcţii spirituale, culturale sau politice care intuiesc, măcar principial, nevoia de repere şi de temeiuri reale, prin apelul smerit la Tradiţie, fie în sens creştin, fie măcar în sens guénonian. Salubrizante şi recoagulante nu pot fi, în condiţiile date, decît acele curente sau tendinţe care merg spiritualiceşte spre sacru şi politiceşte spre dreapta. Sau, altfel spus, orice opţiune spirituală, culturală sau politică în stare să rupă cercul vicios al idealismului materialist şi să redescopere realismul spiritual al Tradiţiilor autentice. Antropocentrismul trebuie să recapete alternativa unui teocentrism viu şi coherent, deocamdată măcar la nivelul unor elite (deopotrivă morale şi profesionale).
E şi aici, însă, o primejdie – şi nu mică: aceea de a căuta Tradiţia vie şi de a nu reuşi – dintr-o pricină sau alta (pripă, superficialitate, lipsă de har etc.) – să găseşti decît tradiţionalismul obtuz, fantoşa ideologizată a Tradiţiei, coaja ei fără miez. Sau, chiar redescoperind Tradiţia autentică, să te izolezi în ea în loc s-o faci cuminecătoare, să ajungi mai fascinat de "iniţierea" ta decît de "mîntuirea" fratelui, uitînd că, cel puţin creştineşte vorbind, e scris că vom învia spre judecată "fiecare în rîndul cetei sale" (cf. I Corinteni, cap. 15) şi că-n "Noul Ierusalim" va străluci apoteotic "slava şi cinstea neamurilor" (cf. Apocalipsa, cap. 21). O dată redescoperită, Tradiţia adevărată obligă la comuniune şi la slujire jerfelnică, la purtarea crucii tale şi a lumii întregi spre limanul eshatologic al "Bisericii triumfătoare", care nu-i afacere pe cont propriu, ci perpetuă deschidere, prin iubire, spre Dumnezeu şi spre ceilalţi, spre alteritatea complinitoare ce conformează deopotrivă Creator şi creaţie, îngeri şi oameni, Cer şi Pămînt, veac şi veşnicie. Numai diavolul ne vrea însinguraţi, înstrăinaţi, neînfrăţiţi, necuminecaţi, sterili ca neiubirea însăşi.
Există, din păcate, printre intelectualii despiritualizaţi de azi, o confuzie curentă între Tradiţie şi tradiţionalism (nu atît în teorie, cît în practică), precum şi prejudecata că orice opţiune tradiţională limitează fatal şi sărăceşte spiritul creator. Nu-i deloc adevărat. Îl supune doar unor răspunderi şi unor rigori, ceea ce e cu totul altceva. Pe linia tradiţională s-au creat, chiar şi în smintitul secol XX, cele mai solide valori estetice şi culturale. Stă mărturie chiar marea cultură interbelică românească, ce a dat cei mai mari cărturari şi artişti români ai tututor timpurilor (ce creator mai mare ca Blaga, sau ce cărturar mai complex ca Eliade?); stau mărturie curentele spiritualiste din Europa, în general prost cunoscute (guénonismul, neotomismul, existenţialismul creştin, o anume latură a expresionismului, la noi gândirismul etc.), din nefericire trase în prăpastie de extremismul fascist, care a înmormîntat cu el multe valori ce i-au fost conjunctural sau abuziv anexate. Certate cu principiile, cu rigorile, cu specificul naţional şi, mai ales, cu emergenţa divinului, (neo)stîngismul şi (post)modernismul au repulsie de toate acestea, n-au "organ" pentru ele, dar asta nu dovedeşte nimic altceva, dincolo de context, decît cecitatea lor complexată, neputinţa lor structurală de a dialoga cu valorile, barbaria lor intrinsecă, obsesiile lor psihanalizabile. Îi şi văd pe politrucii "politicii corecte" şi ai "multiculturalismului" logofob strîmbînd din nas şi făcînd ironii "deştepte", puţindu-le totul a "legionarism" şi "protocronism", ba chiar şi a "antisemitism" mascat (căci nici evreilor nu le place paradigma tradiţională... a altora)!
Tinerii intelectuali de azi şi de mîine, în cazul în care "le va păsa" şi vor avea şi stofa necesară, vor trebui să mobilizeze mult curaj pentru a sparge aceste poncifuri şi a redescoperi adevărata europenitate cultural-spirituală şi adevărata forţă creatoare a identităţilor legitimante, adevărata rectitudine a poziţiei intelectuale, adevărata dimensiune a personalismului şi comunitarismului, adevărata etică a dialogului şi adevărata exigenţă a omului faţă de sine însuşi. Pînă atunci, nivelul lor intelectual, prin forţa conformismului sau a proastelor "nărăviri" mentale, riscă să rămînă acela de a crede şi afirma că o întîmplare tragică precum cea de la Tanacu, bunăoară, ţine de nu ştiu ce "ev mediu întunecat" şi că răspunzător moral pentru ea ar putea fi un Andrei Pleşu, întrucît a încurajat "obscurantismul" scriind o carte despre îngeri [2]!!!

Răzvan CODRESCU

[1] Revista Observator cultural a dus, de pe declarate poziţii de stînga, o adevărată campanie împotriva cărţii d-lui Patapievici intitulate Omul recent. O critică a modernităţii din perspectiva întrebării «Ce se pierde atunci cînd ceva se cîştigă?» (Ed. Humanitas, Bucureşti, 2001). [Nota Blog]
[2] Rareori o carte mare a mai fost primită cu o asemenrea obtuzitate atît dinspre cercurile teologiei ortodoxe, cît şi dinspre cele ale culturii laice ca Despre îngeri (Ed. Humanitas, Bucureşti, 2003). [Nota Blog]

* Răzvan Codrescu, "Luciferismul de larg consum", în Puncte cardinale, anul XVI, nr. 4/184, aprilie 2006, p. 11 (rubrica "Sic cogito").


Mai puteţi citi pe acest blog:

* Antologia Punctelor cardinale (I) – "Cine se teme de naţionalism?" (1991)
* Antologia Punctelor cardinale (II) – Interviu cu Părintele Calciu (1991)
* Antologia Punctelor cardinale (III) – "Mircea Eliade – «credinciosul fără Dumnezeu»?" (1992)
* Antologia Punctelor cardinale (IV) – "Fiziologia trepăduşului" (1992)
* Antologia Punctelor cardinale (V) – "«Resurecţia» lui Nichifor Crainic între bucurie şi dezamăgire" (1992)
* Antologia Punctelor cardinale (VI) – "Necesara despărţire a apelor" (1993)
* Antologia Punctelor cardinale (VII) – "Distincţii necesare" (1993)
* Antologia Punctelor cardinale (VIII) – "Spiritul viu al dreptei" (1993)
* Antologia Punctelor cardinale (IX) – "Dimensiunea transcendentă a politicului: Mişcarea Legionară" (1994)
* Antologia Punctelor cardinale (X) – "Necesitatea unei viziuni de dreapta..." (1994)
* Antologia Punctelor cardinale (XI) "Apelul unui licean către «oastea naţionalistă»" (1995)
* Antologia Punctelor cardinale (XII) – "Confruntarea dintre Memorie şi Uitare" (1995)
* Antologia Punctelor cardinale (XIII) – "Martin Luther şi evreii..." (1995)
* Antologia Punctelor cardinale (XIV) – "Dreptatea d-lui Pleşu" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XV) – "Pe marginea unei decepţii" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XVI) – "Unde d-l Pleşu nu mai are dreptate" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XVII) – "Viaţa – proprietate de stat" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XVIII) – "Sensul unităţii creştine" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XIX) – "Căderea Cuvîntului în cazuri" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XX) – "O reacţie a d-lui Patapievici" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XXI) – "San Juan de la Cruz: Romances" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXII) – "Inchiziţia marxistă împotriva lui Mircea Eliade" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXIII) – "Domnul Petru Creţia şi «legionarul de 1,65»" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXIV) – "Iarba verde de acasă…" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXV) – "Doar o vorbă să-ţi mai spun…" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVbis) – "«Doar o vorbă să-ţi mai spun...»" (1996)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVI) – "Nici printre evrei n-a lipsit admiraţia pentru Codreanu!" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVII) – "Între zoón politikón şi homo religiosus" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXVIII) – "Apocalipsa şi ştiinţa" (1997)
* Antologia Punctelor cardinale (XXIX) – "Stafia comunismului la Paris"   (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXX) – "«Dogma capitală» a «Noii Ordini Mondiale»" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXI) – "Falimentul speranţei" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXII) – "Masoneria şi organizaţiile internaţionale" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXIII) – "Ispita «iubirii»" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXIV) – "Apostrof-area ca asasinat moral" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXV) – "Fabulă cu trandafir" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXVI) – "Biserica să nu se teamă de puternicii zilei!" (1998)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXVII) – "Aspecte ale dialogului religie-cultură…"
 (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXVIII) – "Puncte cardinale 100": "La aniversară", "Măcel de Buna Vestire", "Marginalii" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XXXIX) – "Cronica unei gafe editoriale" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XL) – "Epica Holocaustului…" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLI) – "Lecţia americană" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLII) – "Demonizarea Americii" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLIII) – "«Dictatura bunului simţ»…" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLIV) – "În sfîrşit, Acasă…" (1999)
* Antologia Punctelor cardinale (XLV) – "Anul Eminescu", "Oda (în metru antic): deschiderea nivelelor de receptare" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLVI) – "Cine eşti dumneata, domnule Neştian?" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLVII) – "Demitizarea" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLVIII) – "Maxime Egger: Cum am devenit ortodox" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (XLIX) – "Marea iertare" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (L) – "Maica Mihaela" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LI) – "Un luceafăr pe columna cezarilor" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LII) – Interviu cu Alain de Benoist (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LIII) – "Radu Gyr sau despre gratuitatea eroismului" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LIV) – "Supără realitatea sau formularea ei?" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LV) – "Marginalii la o scrisoare a lui Mircea Eliade" (2000)
* Antologia Punctelor cardinale (LVI) – "Odihna de Eminescu" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LVII) – "Mesianismul Dreptei" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LVIII) – "Misiunea românilor în istorie" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LIX) – "Obligaţiile unei conştiinţe morale" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LX) – "Naţionalismul şi România de azi", "Menirea generaţiei noastre" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXI) – "Lichidarea unei legende" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXII) – "Pentru o Europă unită a naţiunilor" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXIII) – "Kitsch-ul în literatura politică naţionalistă" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXIV) – "Despre a fi altfel" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXV) – "Pentru un naţionalism european" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXVI) – "Caracterul naţional al Ortodoxiei" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXVII) – "Un evreu renegat avertizează America" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXVIII) – "In memoriam: Horia Bernea", "Muzeul Ţăranului Român după Horia Bernea" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXIX) – "Europa lui Hristos" (2001)
* Antologia Punctelor cardinale (LXX) – "Ziua judecăţii" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXI) – "Interviu cu istoricul Neagu Djuvara" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXII) – "Elitele şi partidele politice" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXIII) – "Revolta «omului recent»" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXIV) – "Naţionalism şi democraţie" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXV) – "Perversiunea naţional-comunistă" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXVI) – "Isteria antifascistă" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXVII) – "Moştenirile lui Horia Bernea" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXVIII) – "Veşti triste din Spania" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXIX) – "Mai bine prea tîrziu decît niciodată!" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXX) – "Centenarul Petre Ţuţea (1902-2002)" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXI) – "Rost – «manifestul românesc» al unei noi generaţii" (2002)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXII) – "Istoria în actualitate: Penele Arhanghelului" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIII) – "Cultul monştrilor" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIV) – "Nu-i pace sub măslini..." (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXV) – "Aceşti evrei visători şi utopiile lor păguboase" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVI) – "De la vulgaritate la perversiune" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVII) – "Dimensiunea cosmică a dorului" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXVIII) – "Călătorie în «buricul pămîntului»" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (LXXXIX) – "Taina fratelui" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XC) – "Conceptul de medicină creştină" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCI) – "Cazul Paulescu văzut cu ochii altora" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCII) – "Political correctness?" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCIII) – "Tîlcuirea patristică a Psalmului 50" (2003)
* Antologia Punctelor cardinale (XCIV) – "Un clown pentru Nobel?" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCV) – "Chilia isihastului în lume" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCVI) – "Paul Goma «antisemit»?" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCVII) – "Catedrala Mîntuirii Neamului..." (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCVIII) – "Mircea Dinescu între ignoranţă şi abjecţie" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (XCIX) – "August roşu: circ fără pîine" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (C) – "«Insurecţia» de la 23 august văzută prin ochii unui soldat german" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (CI) – "Erosul care mişcă lumile" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (CII) – "Sfinţita rugăciune" (2004)
* Antologia Punctelor cardinale (CIII) – "Păcatul lui Onan" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CIV) – "Dante, Infernul, Cîntul XXXIV" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CV) – "Acatistul Sfinţilor Români din închisori" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CVI) – "Giulgiul din Torino: o provocare perpetuă" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CVII) – "Tentative de purificare" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CVIII) – "La despărţirea de Papa Ioan Paul II..." (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CIX) – "Cine a fost Teodor M. Popescu?" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CX) – "Cuvînt prevenitor despre idolatrie şi magie" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXI) – "Cultul eroilor la români" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXII) – "Miza unui linşaj mediatic" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXIII) – "Biblia lui Robespierre" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXIV) – "Imoralitatea apartenenţei la francmasonerie" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXV) – "Împotriva falsului ecumenism" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXVI) – "De la Facere la Apocalipsă" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXVII) – "O uşă interzisă" (2005)
* Antologia Punctelor cardinale (CXVIII) – "Pe marginea unei blasfemii" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXIX) – "Un portret al Căpitanului la copilărie" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXX) – "«Am vrut să-l împuşc pe Ceauşescu»" (2006)
* Antologia Punctelor cardinale (CXXI) – "Ciobanul şi «futelniţa»" (2006)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu