RĂZVAN CODRESCU: SIC CREDO

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

La Editura Christiana, în pragul acestei luni, a văzut lumina tiparului volumul meu intitulat Sic credo. Mărturisiri dialogale, dedicat "Celor care m-au ajutat să calc smerit pe urmele lor şi să aspir, în puţinătatea mea, la un plus de învrednicire". Cuvîntul înainte (Costion Nicolescu) şi coperta (Valentin Dan) au fost cele mai frumoase daruri primite anul acesta de ziua mea, alături de prietenescul "portret" de pe Blogul lui Claudiu Târziu (prezent, ca partener de dialog, şi în Sic credo, autorul cuvîntului înainte fiind de părere – cf. p. 9 – că "[interviurile] cele mai multe, mai inteligente şi mai incitante sînt cele consemnate de Claudiu Târziu"). Le mulţumesc încă o dată tuturor celor ce, într-un fel sau altul, au fost "naşii" acestei cărţi (ce poate fi procurată prin reţeaua de difuzare deservită de SC Supergraph SRL, str. Ion Minulescu 36, sector 3, Bucureşti, cod poştal 031216, tel. 021/3206119, fax 021/3191084, inclusiv prin serviciul de carte prin poştă al acesteia, la preţul de numai 15 lei noi).

Reproduc mai jos, cu titlu de semnal, tabla de materii a cărţii şi scurta lămurire editorială. O dată cu apariţia volumului, am scos de aici, din raţiuni editoriale, cîteva postări mai vechi (pagini ce se regăsesc acum, adnotate, între copertele lui). (R. C.)

SUMAR

Cuvînt înainte (Costion Nicolescu) – pag. 7

Notă editorială – 19

În loc de introducere:

"Am simţit tot timpul mîna lui Dumnezeu asupra mea"

(Dialog în pridvor cu Răzvan Codrescu) / Claudiu Târziu – 21

REPERE SPIRITUALE

"Biserica este bastionul nostru de permanenţă

într-o istorie atît de vitregă şi de schimbătoare"

(Claudiu Târziu întreabă, Răzvan Codrescu răspunde) – 35

"Tradiţionalismul osificat şi ecumenismul ideologizat

sînt două extreme păguboase..."

(Mihnea Măruţă întreabă, Răzvan Codrescu răspunde) – 45

"Maica Domnului este fiinţa creată

care a atins cel mai înalt grad de desăvîrşire"

(Cristina Pop întreabă, Răzvan Codrescu răspunde) – 53

REPERE SECULARE

"Dreapta este trăirea Tradiţiei în actualitate"

(Gabriel Stănescu întreabă, Răzvan Codrescu răspunde) – 63

"Martirii din închisori ar trebui să fie

reperele sau pilonii renaşterii naţionale"

(Tudor Petcu întreabă, Răzvan Codrescu răspunde) – 75

"Una este evaluarea corectă a Legiunii

şi alta este reînvierea ei..."

(Claudiu Târziu întreabă, Răzvan Codrescu răspunde) – 85

În loc de încheiere:

"Persistă un anumit divorţ păgubos

între religie şi cultură"

(Interviu cu scriitorul Răzvan Codrescu) / Ciprian Chirvasiu – 105

Addenda

Răspunsuri la o anchetă a revistei Origini – 125

Crezul meu naţional (O epistolă lămuritoare) – 129

Cărţi publicate de Răzvan Codrescu – 153

NOTĂ EDITORIALĂ

Am adunat între copertele acestui mic volum, la su­gestia cîtorva prieteni şi colaboratori apropiaţi, o selec­ţie din interviurile pe care s-a întîmplat să le dau de-a lun­gul vremii unor publicaţii periodice sau cotidiene [1] (am indicat de fiecare dată sursa, iar uneori şi circum­stan­ţele fiecărui dialog reţinut în carte).

În publicaţiile respective, interviurile au apărut une­ori cu anumite ajustări redacţionale; aici le-am redat pe toate în forma lor iniţială şi integrală, dîndu-le şi titluri editoriale noi [2], decupate din răspunsuri, care trimit la te­­­ma predilectă a fiecărei convorbiri. Am menţionat în­să, fie în şapouri, fie în note, şi titlurile cu care figurează în surse.

Se înţelege că am îndreptat, tacit, micile erori sau in­­­­­­­consecvenţe strecurate în textul tipărit iniţial.

În ce priveşte structura cărţii, am ales ca "poartă de in­­trare" interviul pe care mi l-a luat, pentru Formula AS, prietenul Claudiu Târziu cu puţin înainte ca eu să fi îm­pli­­nit 50 de ani şi care conţine şi cîteva mărturii bio­gra­fice. Apoi materia­lul selectat a fost distribuit în do­uă sec­ţiuni tematice: "Repere spirituale" şi "Repere se­cu­lare" (în cadrul fie­căreia textele succedîndu-se cro­no­lo­gic). "În loc de în­che­iere" am aşezat interviul cel mai recent şi mai cu­­prinzător, luat de domnul Ciprian Chir­vasiu pentru Ade­vă­­rul, în care se întîmplă să revină – oarecum sin­tetic şi con­clu­ziv – multe dintre problemele dezbătute în cele ante­ri­oare.

Toate notele de subsol – de care am căutat să nu fac abuz – îmi aparţin, aducînd precizări pe care le-am so­co­tit de folos în context.

Ţin să-i mulţumesc în mod deosebit domnului Cos­tion Ni­­colescu pentru generosul cuvînt înainte, pe care mi-ar plă­cea să-l onorez pe de-a-ntregul măcar în viitor.

Cartea este, pînă la urmă, expresia unui crez, pe ca­re am încercat să-l slujesc, după puteri, în tot scrisul meu, dar şi "în viul vieţii", şi pe care, la 55 de ani, sînt încă prea tînăr ca să-l supun bilanţului şi deja prea bă­trîn ca să-l supun schimbării. Nu-mi rămîne decît să de­­­­vin pînă la capăt ceea ce sînt şi să-L rog pe bunul Dum­nezeu să fie cu mine mai îngăduitor decît o merit.

R. C.

[1] Nu se regăseşte aici nici unul dintre interviurile – mult mai nume­roase – acordate unor posturi de televiziune sau radio (fie şi numai din seria realizată cu regretatul Florin Oancea, la Antena 1 – Sibiu, ar pu­tea ieşi un volum mai substanţial decît cel de faţă). Cine să-şi asume însă oste­nea­la cronofagă a transcrierii de pe înregistrările video sau a­u­­dio? Pînă la urmă, şi în acest caz, verba volant, scripta manent...

[2] Numai cel folosit "în loc de introducere" a rămas cu titlul din publi­caţia în care a apărut (Formula AS).