Am primit şi dau mai departe...
DUPĂ 25 DE ANI DE LA LEGIFERAREA
PARTENERIATELOR UNISEX:
DEZINSTITUŢIONALIZAREA
CĂSĂTORIEI
În 1989, Danemarca a legiferat
parteneriatele unisex. A fost primul stat din lume care a făcut pasul acesta îndrăzneţ
şi nechibzuit. E util, deci, ca după 25 de ani să privim înapoi şi să vedem cum
şi unde am ajuns, ca societate, în privinţa instituţiei căsătoriei şi a
familiei.
Municipalitatea oraşului
Copenhaga a anunţat recent ca va “celebra” această aniversare căsătorind, cu
prilejul Festivalului Eurovision Song din mai, între 20 şi 30 de cupluri,
inclusiv cupluri homosexuale, din Rusia şi alte ţări în care căsătoriile unisex
sînt interzise (pentru detalii, vezi aici).
Copenhaga pare mîndră de acest
eveniment şi de amprenta lăsată de Danemarca în istoria omenirii. Întrebarea este:
a învăţat ceva societatea în ultimii 25 de ani din legalizarea parteneriatelor
civile, a căsătoriilor homosexuale ori a concubinajului? În ce direcţie se îndreaptă
societatea occidentală în general, din perspectiva căsătoriei şi a familiei ca
instituţie?
Din multele materiale pe care le
primim la redacţie, am dat peste unul pe care-l găsim foarte util şi la
subiect. Vi-l recomandăm şi dumneavoastră: este comentariul semnat de Stella
Morabito, “Bait and Switch: How Same Sex Marriage End Family Autonomy” (îl
puteti citi aici).
Morabito spune exact ceea ce şi Asociaţia
Familiilor din România a atenţionat de mai mulţi ani: obiectivul mişcării
homosexuale nu este “egalitatea” ori şansa de a se “căsători”, ci eliminarea
instituţiei căsătoriei în sine. Abolishing
all civil marriage is the primary goal of the elites who have been pushing same
sex marrigae, zice autoarea (“Abolirea căsătoriilor civile este obiectivul
primar al elitelor care au promovat căsătoriile unisex”). “Egalitatea” între
diferitele forme de “căsătorie” nu este un obiectiv în sine. Mişcarea homosexuală,
mişcarea feministă, mişcarea de control al populaţiei, mişcarea ecologistă, ca
şi alte mişcări similare, şi-au dat mîna pentru a elimina cea mai veche instituţie
a lumii.
Dezinstituţionalizarea căsătoriei
nu este însă nici ea obiectivul ultim. Comentariul Stellei Morabito discută cinci tendinţe curente care conduc spre
o şi mai mare radicalizare a mişcării anticăsătorie.
Prima tendinţă este înlocuirea căsătoriei cu relaţii contractuale între
adulţi.
A doua tendinţă este adoptarea unui vocabular nou, cuvintele “soţ” şi
“soţie”, folosite de mii de ani, cerîndu-se a fi înlocuite cu termeni noi, ca
de pildă “afiliaţi sexual”. Adică persoanele care îşi asumă legal relaţii
contractuale de convieţuire nu vor mai fi numite “soţi” ori “parteneri”, ci “afiliaţi
sexual”, deoarece aceasta este funcţia principală pe care ei o îndeplinesc. Cel
puţin aşa susţin promotorii noii ideologii sexuale mondiale.
A treia tendinţă vizează copiii şi creşterea lor: noţiunea de părinţi
biologici este pe cale de dispariţie şi se cere înlocuită cu noţiunea de părinţi
sociali, aceştia nefiind persoanele care au adus copiii pe lume, ci persoanele
care îngrijesc copiii.
A patra tendinţă este concubinajul. De 25 de ani încoace rata căsătoriilor
este în scădere vertiginoasă în toate ţările occidentale, iar rata
concubinajului cunoaşte o creştere pe măsură. De exemplu, în 2012 Statele Unite
aveau 103 milioane de persoane necăsătorite peste vîrsta de 18 ani.
A cincea tendinţă este ambivalenţa faţă de familie şi căsătorie,
adică ideea că nici familia, nici căsătoria nu sînt relevante şi nu au o
utilitate socială deosebită. Toate formele de convietuire sînt egale.
După 25 de ani de experinţe
sociale cu formele de convieţuire paralele căsătoriei, consecinţele sînt deci
clare, ceea ce ar trebui să atragă şi atenţia clasei politice din România asupra
protecţiei acordate oficial familiei şi căsătoriei naturale între un bărbat şi
o femeie.
(Material alcătuit şi difuzat de AFR)
ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4,
Bucuresti
Tel. 0745.783.125 Fax
0318.153.082
office@alianta-familiilor.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu