Pe 22 august a. c., Consiliul
local al Primăriei din Baia Sprie (Maramureş) i-a acordat post-mortem părintelui arhimandrit Iustin Pârvu (1919-2013), deja legendarul
ctitor şi duhovnic al Mănăstirii Petru Vodă din Neamţ, titlul de cetăţean de
onoare al oraşului. În minele de la Baia Sprie monahul Iustin şi-a efectuat o
parte din anii de condamnare la muncă silnică din vremea comunismului, aşa cum
a fost şi cazul lui Valeriu Gafencu la Tg. Ocna (în contextul dat, "cazul
Iustin Pârvu" urmează imediat precedentului creat de "cazul Valeriu
Gafencu").
Iată că, la nici două săptămîni
de la acordarea titlului, Institutul "Elie Wiesel" îşi exprimă din
nou "profunda indignare" şi solicită imperativ retragerea cetăţeniei
de onoare şi, în subsidiar, embargo-ul public pe memoria şi cinstirea
părintelui, acuzat de legionarism şi antisemitism.
Că părintele a avut - în tinereţe
şi nu numai - simpatii legionare şi atitudini antievreieşti, aceasta este
adevărat, cu precizarea că ele se explică prin ataşamentul său faţă de
creştinism şi prin opoziţia sa faţă de comunism. Părintele şi mulţi alţii din
generaţia sa, inclusiv o parte considerabilă din elita vremii, au reacţionat
firesc la nişte provocări şi abuzuri notorii, anticreştine şi antinaţionale, şi
nu a lor este vina că tocmai evreii (nu toţi, dar într-o majoritate
semnificativă) au ales să sprijine comunismul şi să întreţină politicianismul
clientelar, să sfideze deschis tradiţiile şi valorile creştine, să se pună
aproape sistematic în răspărul intereselor şi specificului ţării, sub paravanul
demagogic al unor ideologii dizolvante, la aplicarea practică a cărora au
contribuit apoi din plin şi fără scrupule, plătind pretinsul
"holocaust" antievreiesc din România (care, în paranteză fie spus,
chiar de va fi existat ca atare, nu are decît prea puţină legătură cu
legionarismul, scos de pe scena istoriei de generalul Antonescu în ianuarie
1941) cu un genocid antiromânesc binecuvîntat de la Kremlin şi, indirect, de
Marile Puteri care ne-au vîndut la Yalta.
În orice caz, rămîne cel puţin straniu
sau paradoxal că manifestările mai vechi sau mai noi de rezistenţă şi afirmare
naţională ale românilor au fost şi sînt monitorizate şi sancţionate, cu un cinism
demagogic fără precedent în istorie, tocmai de către etnia cea mai naţionalistă şi
mai exclusivistă de pe pămînt (pe lîngă sionism, legionarismul a fost o joacă de copii) şi că, pe de altă parte, victimele comunismului
continuă să fie prigonite, chiar şi postum, tocmai de urmaşii celor care au
contribuit în cea mai mare măsură la comunizarea ţării şi la ororile
consecutive acesteia!
"Stilul ovreiesc" din
titlul acestei postări este tocmai această permanentă culpabilizare, provocare
sau agresare a altora, iar apoi calificarea reacţiilor fireşti şi legitime ale
acestora drept "antisemitism": vin la tine în casă, te scuip, te
pocnesc, te jignesc, te iau peste picior, te mint, te fur, te şi omor la o
adică (bilanţul comunismului românesc este de cel puţin un milion de oameni
ucişi, cei mai mulţi chiar în perioada în care aparatul de partid şi de stat
era saturat de evrei), iar dacă îndrăzneşti cumva şi tu să te aperi sau măcar
să te vaiţi, atunci îţi strig în gura mare "Antisemitule!" şi te declar în toată lumea ca duşman fioros al umanităţii, cu
tot cu Dumnezeul şi cu morţii tăi! Eu îţi gestionez trecutul, prezentul şi
viitorul, eu îţi dau sau nu certificat de bună purtare: n-ai dreptul să exişti,
ca ins sau ca neam, decît prin delegaţie, în limitele şi cu reperele pe care ţi
le stabilesc eu. Iar proba supremă că nu eşti antisemit (cea mai gravă stare cu
putinţă a fiinţei umane) este aceea de a-ţi scuipa morţii: întîi la comandă,
apoi din proprie iniţiativă şi chiar cu exces de zel. Înjosirea ta nu-i
niciodată de ajuns ca să sature şi să răzbune inima lui Iuda!
În România actuală condiţiile şi
mentalitatea sînt cu totul altele decît în România interbelică sau decît în
România stalinistă. Evrei au rămas pe aici destul de puţini (şi cei mai mulţi
înaintaţi în vîrstă), nu mai au poziţiile-cheie de altădată, iar unii dintre ei
sînt oameni rezonabili şi de toată isprava, cu care ţi-e drag să fii
concetăţean. N-ar mai fi nici un motiv real de antipatie faţă de minoritatea
respectivă sau de conflict major de interese (cu atît mai mult cu cît nici
"prejudecăţile religioase" nu mai au ponderea sau impactul de
altădată). Românul mediu de azi a uitat - sau e larg dispus să uite - pînă şi
rolul evreilor în cumplitul experiment comunist. "Ce-a fost, a fost...",
lumea merge mai departe, cu alte probleme şi alte priorităţi. În orice caz, nu
mai subzistă nici cel mai mic risc ca vreun fir de păr să fie clintit din capul
vreunui evreu (şi 24 de ani de postcomunism au dovedit-o cu prisosinţă).
Există însă, din păcate, o
rămăşiţă de evreime vindicativă, de un tupeism mereu provocator, care agită insidioasă
spiritele şi nu lasă realitatea să-şi urmeze în pace devenirea ei. Unii ca aceştia - nici mulţi, dar nici puţini - par a
avea misiunea perversă de a nu ne lăsa să-i iubim şi de a întreţine un
"antisemitism" rezidual, sau o aparenţă de "antisemitism",
provocînd mereu sensibilitatea majorităţii, din idiosincrazii patologice şi/sau
din interese impure (inculcarea artificială a unui sentiment de culpabilitate
şi timorare în rîndul neevreilor). S-ar zice că, prin aceste grupuri de
presiune psihică şi ideologică, "antisemitismul" a devenit în România
(şi nu numai) o afacere strict "ovreiască", întreţinută încăpăţînat
cu mijloace demne de o cauză mai bună - şi care să ne ferească Dumnezeu să nu
aibă cumva, pe termen lung, efectul de a preface, pe nesimţite, un
"antisemitism" butaforic într-un nou antisemitism real, cu care
evreimea de mîine să ajungă a-şi măsura păgubos propria necumpătare!
În ce-l priveşte pe părintele
Iustin Pârvu, rămîne clar pentru orice minte neînfierbîntată că nu pentru
puseurile sale conjuncturale de frondă antievreiască are el trecere la Dumnezeu
şi la oameni, iar posteritatea îl va cinsti, cu sau fără voia Institutului
"Elie Wiesel", pentru suferinţa sa în lupta anticomunistă şi pentru
înălţimea duhovnicească la care a ajuns. Nu neapărat ca simbolic cetăţean de
onoare al localităţii Baia Sprie, ci ca purtător al cetăţeniei Ierusalimului
ceresc, pe care nimeni nu i-o poate lua, în vecii vecilor. (R. C.)
COMUNICAT
DE PRESĂ
(03.09.2013)
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" îşi exprimă profunda indignare în legătură cu hotărârea din 22 august a.c., a Consiliului local din Baia Sprie, judeţul Maramureş, privind acordarea titlului de cetăţean de onoare post-mortem părintelui Justin Pârvu.
În memoria victimelor Mişcării Legionare – 3 prim-miniştri, zeci de personalităţi politice şi culturale, populaţie evreiască – Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" atrage atenţia asupra unora dintre manifestările publice ale părintelui Justin Pârvu:
Justin Pârvu, fost membru al Mişcării Legionare, şi-a menţinut pe parcursul întregii vieţi convingerile xenofobe, antisemite, negaţioniste şi pro-legionare. La aniversarea a 92 de ani, i s-a cântat imnul "Sfântă tinereţe legionară" (februarie 2011).
Preocuparea sa pentru ideea purităţii etnice este confirmată într-un interviu din 2012, în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de natalitatea scăzută a românilor şi precizează că "ne-au ocupat ţiganii şi străinii".
Ataşamentul său faţă de Mişcarea Legionară s-a manifestat prin elogierea membrilor acestei organizaţii fasciste şi prezentarea lor drept "martiri care s-au ridicat făţiş împotriva comunismului", înfuriind "masoneria, vrăjmaşii creştinismului şi trezind toată Europa din somnolenţa în care se afla" (ianuarie 2013).
Afirmaţia sa explicită potrivit căreia "în România nu a existat Holocaust", invocarea argumentului conform căruia documentele nu probează acest episod istoric şi descrierea Holocaustului din România ca invenţie a evreilor care doresc umilirea românilor (ianuarie 2013) probează în mod indubitabil că Justin Pârvu a fost un negaţionist al Holocaustului.
Acuzaţiile conform cărora evreii încearcă, prin intermediul americanilor, să extermine populaţia lumii (octombrie 2009), învinovăţirea acestora de tentative repetate de a denigra prezenţa românilor în istorie printr-o luptă dusă în plan cultural, religios şi militar, descrierea evreilor drept persoane pentru care "creştinii sunt spurcaţi" şi asocierea acestui grup etnic Diavolului (ianuarie 2013) indică în mod clar că Justin Pârvu şi-a manifestat public, în repetate rânduri, sentimentele de ură împotriva evreilor.
Întrucât promovarea mesajelor rasiste, xenofobe, antisemite este interzisă de Constituţia democratică a României, considerăm că imaginea părintelui Justin Pârvu nu poate fi un simbol demn de promovat şi în consecinţă solicităm retragerea titlului de cetăţean de onoare post-mortem.
În memoria victimelor Mişcării Legionare – 3 prim-miniştri, zeci de personalităţi politice şi culturale, populaţie evreiască – Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" atrage atenţia asupra unora dintre manifestările publice ale părintelui Justin Pârvu:
Justin Pârvu, fost membru al Mişcării Legionare, şi-a menţinut pe parcursul întregii vieţi convingerile xenofobe, antisemite, negaţioniste şi pro-legionare. La aniversarea a 92 de ani, i s-a cântat imnul "Sfântă tinereţe legionară" (februarie 2011).
Preocuparea sa pentru ideea purităţii etnice este confirmată într-un interviu din 2012, în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de natalitatea scăzută a românilor şi precizează că "ne-au ocupat ţiganii şi străinii".
Ataşamentul său faţă de Mişcarea Legionară s-a manifestat prin elogierea membrilor acestei organizaţii fasciste şi prezentarea lor drept "martiri care s-au ridicat făţiş împotriva comunismului", înfuriind "masoneria, vrăjmaşii creştinismului şi trezind toată Europa din somnolenţa în care se afla" (ianuarie 2013).
Afirmaţia sa explicită potrivit căreia "în România nu a existat Holocaust", invocarea argumentului conform căruia documentele nu probează acest episod istoric şi descrierea Holocaustului din România ca invenţie a evreilor care doresc umilirea românilor (ianuarie 2013) probează în mod indubitabil că Justin Pârvu a fost un negaţionist al Holocaustului.
Acuzaţiile conform cărora evreii încearcă, prin intermediul americanilor, să extermine populaţia lumii (octombrie 2009), învinovăţirea acestora de tentative repetate de a denigra prezenţa românilor în istorie printr-o luptă dusă în plan cultural, religios şi militar, descrierea evreilor drept persoane pentru care "creştinii sunt spurcaţi" şi asocierea acestui grup etnic Diavolului (ianuarie 2013) indică în mod clar că Justin Pârvu şi-a manifestat public, în repetate rânduri, sentimentele de ură împotriva evreilor.
Întrucât promovarea mesajelor rasiste, xenofobe, antisemite este interzisă de Constituţia democratică a României, considerăm că imaginea părintelui Justin Pârvu nu poate fi un simbol demn de promovat şi în consecinţă solicităm retragerea titlului de cetăţean de onoare post-mortem.
UPDATE 06.09.2013:
Mai puteţi citi pe acest blog:
* Ce mort mai trebuie scuipat?
* Un comentariu despre cazul Valeriu Gafencu
Evreii sunt cei ce creeză şi ce întreţin antisemitismul în România de azi, aşa cum tot ei plătesc în Germania "crestele de cocoş" să facă tulburare diversionistă ca să dea impresie că nazismul e încă un pericol la ordinea zilei şi că germanii trebuie să se simtă în permanenţă vinovaţi şi acuzabili şi pentru trecut, şi pentru prezent.
RăspundețiȘtergereAceste proceduri ale evreilor nu fac decât să stârnească clipă de clipă antipatia ne-evreilor şi până la urma urmelor tot ei se miră că nu sunt agreaţi şi că lumea creştină a ajuns să spere (nu la nivel oficial, dar la nivel de mase populare) ca lumea arabă să îi pună cu botul pe labe şi să le dea o lecţie că nu contează numai ei pe lume.
Părintele Iustin Pârvu este un sfânt al Ortodoxiei şi un martir al Neamului Românesc şi de la sine cine îl atacă îşi atrage asupra sa antipatia populaţiei ortodoxe româneşti.
@ Anonimul ortodox
RăspundețiȘtergereCred, ca şi dvs., că evreii şi-au făcut, prin demersurile recente împotriva lui Valeriu Gafencu şi Iustin Pârvu, mult mai mari deservicii decît servicii (ceea ce pare să fi devenit specialitatea Institutului "Elie Wiesel").
În altă ordine de idei, vă atrag atenţia că am fost nevoit să diortosesc întîi comentariul dvs. şi abia apoi să îl postez. Vă rog mult - pe dvs. şi pe toţi comentatorii prea grăbiţi - să fiţi totuşi mai cu atenţie la redactare şi să vă recitiţi comentariile înainte de a le da drumul!
Alexandru Florian, directorul de la "Elie Wiesel", nu este fiul lui Radu Florian, mare ideolog marxist şi slugoi al totalitarismului comunist? Rusine si pentru romani, si pentru evrei!
RăspundețiȘtergereInca mai exista demnitate! "„Abuzurile totalitarismului din cea de a doua jumătate a sec. XX au transformat România într-o imensă puşcărie, în scopul anihilării conştiinţei celor care gândeau altfel decât comuniştii. Tocmai de aceea, spirite luminate ca a arhimandritului Justin Pârvu au avut menirea de a ţine trează conştiinţa naţională.
RăspundețiȘtergerePractic, părintele Justin Pârvu şi-a împletit destinul cu cel al neamului românesc, luminând ca un far al dreptei credinţe la trezirea conştiinţei de neam. Astăzi, reprezintă ultimul mare mărturisitor al unei generaţii de sacrificiu care s-a jertfit în temniţele comuniste din Aiud, Gherla, Piteşti, Sighet., Canal şi lagărele de muncă din „Triunghiul morţii” (Baia Sprie, Cavnic, Nistru).
Părintele Justin Pârvu s-a consacrat lui Dumnezeu, neamul său şi marii familii creştine, nu ideologiilor politice. Nu a fost un agitator doctrinar, ci o mare conştiinţă. Zecile de mii de pelerini, prezenţi la înmormântare sa, au confirmat că odată cu trecerea la odihna veşnică s-a născut un sfânt. Practic, prigoana stalinistă l-a desăvârşit întru sfinţenie.
Iată de ce, găsim poziţionarea dumneavoastră, cel puţin inadecvată. Nu credem că a sosit vremea să ne mântuim pe furiş, cu aprobarea cuiva. Diploma de CETĂŢEAN DE ONOARE nu aduce beneficii răposatului arhimandrit, ci, mai degrabă, comunităţii noastre ca recurs la demnitate şi memorie. Filmul documentar „Fericiţi cei prigoniţi” şi demersul nostru civic vor constitui documente pentru cei care au dreptul să ştie dar nu au voie să uite.”
Cu toată consideraţia,
Primar Dorin Vasile Paşca
- See more at: http://roncea.ro/#sthash.kMMmzE4V.dpuf
Va multumesc, domnule Razvan Codrescu, pentru tot ceea ce scrieti, ma ajuta sa pierd ceva din buimaceala ce ma cuprinde cand ma uit atent in jur. Recomand articolele dumneavoastra elevilor mei, care sunt liceeni, si cu unii chiar le discut pe larg, la orele de filosofie. Va multumesc din tot sufletul. Cu respect,un modest profesor din provincie.
RăspundețiȘtergereDle Razvan Codrescu,
RăspundețiȘtergereImi pare nespus de rau ca trebuie sa semnalez un lucru. Probabil il stiti... dar merita mentionat. E adevarat si foarte folositor de stiut pentru cei care nu-l stiu:
butaforic sau real, ANTISEMITISMUL E DORIT, PROVOCAT SI SUSTINUT DE SIONISTI, caci pagubele, oricare ar fi ele, nu le vor suferi ei, provocatorii, ci evreii cinstiti... din pacate. Si dupa aceea, noi crestinii, bineinteles.
Insa sper sa reusim sa nu ajungem la asa ceva, ci sa ne comportam ca niste adevarati crestini. Caci crestinismul adevarat presupune nu numai dreptate, dar si multa intelepciune.
Evreii se joaca - si nu e prima oara - cu focul. Norocul lor este ca nici noi nu mai ardem ca lumea...
RăspundețiȘtergereAr fi cazul sa-i mai lasam pe evrei si sa vorbim mai mult despre unguri, care ne vandalizeaza la noi acasa si ne fac tigani (Gipsy Land).
RăspundețiȘtergereAici se întîmplă să fie vorba de evrei şi de capitalul nostru martiric dintr-un trecut pe care îl onorăm tot mai prost. Despre unguri, în contextul creat de incidentele scandaloase de azi, e o altă discuţie - şi nu am impresia că n-ar avea cine să o ducă.
RăspundețiȘtergereEi ne strigă că sîntem ţigani, noi le strigăm că sînt barbari asiatici. Din păcate, atît ei cît şi noi facem toate eforturile să ne consolidăm public imaginile depreciative, purtîndu-ne de-a valma ca ţiganii şi ca hunii...
În ce mă priveşte, mă simt mai la largul meu să apăr trecutul decît prezentul (de care mi-e în multe privinţe ruşine). Dacă ar fi să ne întemeiem naţionalismul pe prezent, aproape că n-am avea obiect...
Dar, dincolo de toate, hai România!
"Ovrei" este undeva la mijloc intre "evreu"(termen de lauda: evreu a fost si Mantuitorul) si "jidan" (samanta rea a lui Iuda vanzatorul). Antisemitismul nu e impotriva evreilor, ci impotriva jidanilor si ovreilor, adica a acelor evrei care inteleg sa isi bata joc si de restul lumii, dar si de darul dumnezeiesc al evreitatii lor. Asa ca ati ales foarte bine termenul de "stil ovreiesc", caci exact despre asta este vorba: evreimea rea si nesimtita, care se hraneste din ura si dispretul fata de ceialalti.
RăspundețiȘtergereDoamne ajuta! Va multumesc din suflet pentru acest articol. Si nu este singurul articol in care se apara memoria Sfantului Parinte Justin Parvu. Sunt multi ziaristi si oameni de bine care au luat atitudine in ce priveste urletele si vaicarelile ovreilor la adresa Sfintilor nostri. Ura feroce a ovreilor impotriva legionarilor si a tuturor crestinilor este bine cunoscuta. Si aceasta ura nu se va opri la stadiul de urlete. Nu peste mult timp vor trece si la atacuri fizice, asa cum se "pricep" ei cel mai bine.
RăspundețiȘtergereCartea lor de capatai, "Talmudul", este un adevarat manual pentru asasinii lui Iisus Hristos. Cine nu crede, sa il citeasca! Nu ar fi rau ca, la fiecare criza de furie pe care o au ovreii, sa le "reamintim", prin articole si pasaje din "Talmudul" lor, cine sunt si ce fac. Sa le reamintim atat lor, cat si sa informam crestinii despre cum gandesc ovreii despre crestini si cum ne trateaza ei.
TOB SHABEGOIM HAROG - "Pe cel mai bun dintre goimi sa il omori!"
RăspundețiȘtergereIata dar legea Talmudului!
Pe cine nu au apucat sa asasineze in viata (ca pe Corneliu Codreanu), il asasineaza postum atacandu-i memoria (ca pe Justin Parvu).
Parintele Ghe. Calciu stia bine ce spune ca "ne vor prigoni si dupa moarte". Au oameni platiti gras pentru asta. Si autoritatile noastre le dau tot sprijinul, ca sunt tot clientii si slugile lor.
Vedeti cum reinvie antisemitismul?
RăspundețiȘtergereInstitutul Elie Wiesel ar trebui desfiintat prin ordonanta de urgenta, daca tara ar fi guvernata de romani adevarati si responsabili, nu de hoti si plagiatori.
Încă Theodor Herzl, ideologul sionismului, a declarat, cu sinceritate, că antisemitismul serveşte cauzei sionismului şi, pe cale de consecinţă, jidanii au tot interesul să provoace evenimente care să ducă la antisemitism. Dar, pînă una alta, trebuie distinse cîteva aspecte. Jidanii nu sunt evrei, deci opinia ni comentator că noţiunea „jidan“ este apelativul „jignitor” („samanta rea a lui Iuda vanzatorul”) pentru evreu este incorectă. Cuvîntul „evrei” îi desenează pe evreii de neam, autentici, din Palestina. Cuvîntul „jidani” este forma coruptă în limbile fonetice din Europa Centrală şi de Est (Polonia, un veritabil „sac” al jidanilor), Cehoslovacia, Ungaria, Ucraina, Rusia, România etc., a cuvîntului german „Jüden”, pronunţat „iuden” în germană, dar care a devenit „jidan” în ţările enumerate. Iar „Jüden”, jidani din Europa Centrală şi de Est nu sunt evrei, ci sunt urmaţii khazarilor – un popor turcic din Sud-Estul Volgăi, care, la anul 940, a adoptat cultul iudaic, fiindcă bulibaşa lor, unul Bulan, a considerat că e mai util. Dar între evrei şi jidani există o duşmănie cruntă. Vedeţi, de ex., aici: www.nkusa.org. Evident, toţi jidanii – de teapa lui Vladimir Tismăneanu, Radu Ioanid, Teşu Solomovici, M. K. Katz ş.a., ţipă că cuvîntul jidan este un peiorativ, iar lichelele din Academia Română – fiindcă e jidănită în mare parte (cf. http://www.altermedia.info/romania/2013/03/08/iudaizarea-academiei-romane/) – le dă „dreptate”, dar asta o fac tocmai pentru a se substitui evreilor. De fapt, Israelul a fot întemeiat de jidani şi este conduc, de la început, de jidani: toţi liderii Israelului sunt jidani, adică sionişti descendenţi ai khazarilor.
RăspundețiȘtergereDar, ceea ce este important de reţinut e faptul că propaganda cu „holocaustul” şi cu „uciderea celor şase milioane de evrei” NU ESTE DECÎT O MARE ESCROCHERIE, ÎNCEPUTĂ CU CIRCA O SUTĂ DE ANI ÎNAINTE DE 1945, cînd au făcut jidanii, la Procesul de la Nürnberg „bilanţul“ (cf. http://relhit.wordpress.com/2011/05/30/). Ulterior, toţi marii propagandişti ai holocau$tului s-au dovedit a fi nişte mari escroci: vedeţi aici, http://www.curentul.net/2013/02/08/simon-wiesenthal-impostorul-nr-2/, aici, http://ro.altermedia.info/romania/2011/10/02/wiesel-ioanid-mizerabilii/, aici http://ro.altermedia.info/romania/2012/09/21/radu-ioanid-sperjurul-persona-non-grata/. De fapt, ei reprezintă apogeul tipului de escroc atît în domeniul propagandistic, infestîtnd toate mass media, cît şi economic, frauda de la Roşia Montantă fiind tipic jidănească (cf. http://camecocoon.blogspot.ro/2013/09/guvernul-romaniei-alaturi-de-basescu-si.html?m=1).
@ Vasile Zărnescu
RăspundețiȘtergereCunosc aceste teorii şi nu mi se par prea convingătoare, nici nu cred în acest mod de a pune problema. Am stat în cumpănă dacă să vă postez "comentariul" (şi altădată, dacă rămîneţi la acelaşi ton, nu vă voi mai posta).