Semnalez un material util şi interesant, bine sintetizat
şi bine scris, pe blogul doamnei Alina Ioana Dida: „Cercetare despre basarabenii care studiază în România”. Problema raporturilor dintre
România şi Basarabia are un reper esenţial în generaţia tînără. Conştiinţa
identitară şi deschiderea europeană a tinerilor basarabeni se arată
încurajatoare, chiar dacă vor fi existînd mari diferenţe între tinerii
basarabeni ajunşi la studii în România şi cei care nu au avut această şansă,
rămînînd numai cu experienţa de „acasă” sau cu aceea, fatalmente dizolvantă
(identitar şi ideologic), a mediilor rusofone. Statul român a creat, în ultimii
ani, oportunităţi inportante pentru fraţii de peste Prut, dar rămîne destul loc
de mai mult şi mai bine, dacă mai credem cu adevărat într-o posibilă unificare
într-un viitor apropiat (şi care nu mai poate face abstracţie, orice s-ar
spune, de noul orizont european). Rămîne doar întrebarea cît de sincere au fost
răspunsurile celor chestionaţi şi dacă nu cumva trebuie admisă din capul
locului o anume marjă de oportunism (bursierii simţindu-se datori faţă de
statul român cu declaraţii care să-i fie plăcute şi favorabile)… Oricum ar fi,
un vînt proaspăt pare să adie în mentalul generaţiei tinere – de dincolo, cît
şi de dincoace de Prut. Handicapul de ansamblu al lumii româneşti nu sînt atît
tinerii „prost crescuţi”, cum părea la un moment dat, ci fosilele comuniste şi
neocomuniste de pe ambele maluri ale Prutului, care au încă „pîinea şi cuţitul”
şi nu se sinchisesc prea mult de aspiraţiile noilor generaţii. (R. C.)
CERCETARE DESPRE BASARABENII
CARE STUDIAZĂ ÎN ROMÂNIA
La începutul lunii
decembrie 2012 a fost lansată sinteza raportului Traiectoria tinerilor
basarabeni veniţi la studii în România - între mit şi realitate, efectuat
de către Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române şi
Institutul pentru Românii de Pretutindeni „Eudoxiu Hurmuzachi” din cadrul MAE.
Cercetarea a avut ca obiectiv determinarea câtorva trăsături identitare la
nivelul tinerilor basarabeni care studiază în România, elevi de liceu şi
studenţi din centrele universitare mari (Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca,
Timişoara, Galaţi), şi s-a bazat pe 450 de chestionare autoadministrate şi 35
de grupuri de discuţie.
Conform datelor
oficiale, în anul 2011 numărul tinerilor aflaţi la studii în România, proveniţi
din Republica Moldova, era de 10.000, din care aproape 7.000 studenţi.
Cercetarea a fost făcută în perioada mai-octombrie 2011.
Profilul general al
tânărului cuprins în cercetare are ca axe identitare integrarea în Europa
alături de România, reunificarea şi cetăţenia română. Peste 64% din cei
intervievaţi au declarat UE drept preocupare importantă în momentul de faţă.
Peste 65,7% dintre ei ştiu că există un destin comun al tuturor românilor şi
răspund DA la întrebarea Sunteţi de acord cu reunificarea Basarabiei cu
România?. 60,4% dintre tineri susţin că dobândirea cetăţeniei române
trebuie să fie o prioritate pentru cetăţenii Republicii Moldova… Citeşte mai departe
Multumesc pentru semnalare.
RăspundețiȘtergereSinteza poate fi gasita pe www.issuu.com
SPer ca noul guvern sa nu schimbe (in rau) politica fata de Basarabia (Rep. Moldova), respectiv Rusia.
RăspundețiȘtergere