Pagini

duminică, februarie 13, 2011

MŢR: VULCĂNESCU ŞI NOICA

SUMARUL BLOGULUI


După ce luna trecută d-l Mihai Şora a conferenţiat despre Mircea Vulcănescu, luna aceasta, la Muzeul Ţăranului Român, d-l Sorin Lavric răspunde provocării - lansate şi pe acest blog, prin incitantul eseu al d-lui Mihai Gheorghiu - unei paralele C. Noica - M. Vulcănescu: ca reprezentanţi de seamă ai generaţiei interbelice şi ca modele cultural-spirituale în conştiinţa posterităţii. 
Mai sînt interbelicii actuali? Există un "model paideic" românesc? Cum se cumpănesc  în veac  naţionalul şi universalul? Dar creştinismul şi intelectualitatea? Iată numai cîteva întrebări la care nu ştiu dacă d-l Lavric va răspunde, dar în mod sigur ne va ajuta să ni le punem mai bine (ceea ce uneori poate fi mai important decît toate răspunsurile posibile). 
Cartea (mai veche) despre Noica şi mişcarea legionară şi conferinţa (mai nouă) despre Nevoia de martiri îl recomandă pe d-l Lavric ca pe unul dintre cei mai îndrituiţi referenţi  actuali ai temei propuse spre dezbatere. (R. C.)

Sorin Lavric (foto: Claudiu Târziu)

4 comentarii:

  1. DOMNUL LAVRIC ESTE UN MARE INTELECTUAL SI O MARE CONSTIINTA ROMANEASCA. A AJUNS OARE LA... DESPARTIREA DE NOICA ?
    DACA OPTIUNEA ESTE MODELUL VULCANESCU, ATUNCI AR FI O DESPARTIRE FERICITA, POATE CHIAR MANTUITOARE...

    RăspundețiȘtergere
  2. Dacă nu sînteţi popă, atunci e frumos ce spuneţi. Dacă sînteţi cumva popă, atunci e mai degrabă banal.
    Mie mi se pare că "despărţirea" fie s-a produs deja, fie nu se va produce niciodată. În toate eventualităţile, d-l Lavric rămîne un cavaler rătăcitor printre licenţiaţi şi bărbieri.
    Deşi posac şi bolovănos, o ştie pînă şi d-l Liiceanu. Iar aceasta este poate şansa posterităţii lui Noica de a nu rămîne încremenită în "proiectul Păltiniş"...

    RăspundețiȘtergere
  3. Cred ca un adevarat crestin are totul de invatat de la Mircea Vulcanescu si mai nimic de la Noica, care nu credea decat in "Dumnezeul culturii" si socotea crestinismul o inventie a Apostolului Pavel.

    RăspundețiȘtergere
  4. Exageraţi, pornind de la un dram de dreptate (aceea că Noica n-a avut o întîlnire grozavă cu creştinismul, deşi îi datorează cîteva dintre marile sale teme filosofice).
    Eu unul, livreşte şi culturaliceşte vorbind, ţin să mărturisesc totuşi că cel mai mult am învăţat, în sfera românească, de la Blaga şi de la Noica, în pofida faptului că nu m-am simţit niciodată solidar sufleteşte cu ei.

    RăspundețiȘtergere