vineri, ianuarie 10, 2020

AFR: UN MUSULMAN DEVINE CREŞTIN (II)



Ești ateu și nu crezi în Dumnezeu? Ești un intelectual al cărui nivel de educație e atît de mare încît te împiedică să îți asumi un crez religios? Ești o persoană care iubește viața imorală atît de mult încît nu ai timp să te gîndești la Dumnezeu ori la ce va urma după moarte? Dacă ești una dintre aceste persoane, citește cu atenție! Dar și noi, ceilalți, care credem, merită să luăm aminte.
Redăm pe scurt convertirea la creștinism a unui tînăr iranian, fost musulman, apoi intelectual ateu. Viața lui imorală l-a îndepărtat și ea de Dumnezeu, pînă într-o zi, cînd, din întîmplare, a citit în Matei 25 despre vînzarea Mîntuitorului. A fost momentul în care a început să gîndească rațional, să citească Biblia aprofundat, să se îndrăgostească de ea și să studieze amănunțit doctrina creștină. La 31 de ani, în decembrie 2016, s-a încreștinat, îmbrățișînd doctrina catolică.
Prima parte din povestea acestei convertiri a fost postată aici pe 09.12.2019. Iată acum și a doua parte.

Brownsville, Texas

Prima slujbă pe care Sohrab o acceptă după terminarea studiilor universitare e în Brownsville, Texas, un oraș unde se întîlnesc două civilizații extreme, cea americană și cea mexicană. Sohrab predă cursuri la clasele elementare pentru copiii imigranților mexicani și de culoare. Oricîtă răbdare are el cu copiii, învățătura nu se prinde de ei. Din ce cauză? Copiii sînt săraci și dezavantajați. Dacă ar fi din familii bogate, ar învăța mai bine. Așa era învățat Sohrab să gîndească, prin perspectiva marxistă.
În Brownsville, însă, gîndirea începe să i se schimbe. Unul dintre învățători e un israelian ortodox care credea în Dumnezeu, ținea Sabatul și nu dădea note de trecere elevilor care nu învățau. Cei doi devin prieteni. În timp, israelianul îi deschide mintea lui Sohrab să înțeleagă că sărăcia nu are nimic de a face cu lipsa de interes a copiilor în a învăța. Totul are de-a face cu familia și educația de acasă. Majoritatea copiilor, mai ales a celor de culoare, parveneau din familii unde fie tatăl, fie mama lipseau, se consuma alcool și/sau droguri, se practica promiscuitatea sexuală, iar copiii trăiau mai mult pe stradă decît în prezența părinților lor.

New York, New York

În timpul verii, Sohrab și toți învățătorii claselor primare sînt trimiși la New York pentru cursuri de specializare. Mai bine zis, spune Sohrab, cursuri de îndoctrinare. Sohrab își petrece serile și nopțile la New York asemenea unui desfrînat. Se îmbată în fiecare zi, se agață de tinere, înjură, începe să consume droguri.
Pînă cînd, într-o miercuri seară, în drum spre un bar, trece pe lîngă o catedrală catolică din New York. Se oprește și intră. Pînă atunci nu mai fusese într-un lăcaș de închinare creștin. Ceea ce vede şi aude îl mișcă. Îi plac liturghia, omilia și oamenii din jur. Oameni diferiți de el. Păreau niște sfinți”, scrie Sohrab, parcă neatinși de mizeria morală din afara clădirii, umili, rugîndu-se în genunchi. Ce-i face pe oamenii aceștia diferiți, se întreabă Sohrab? Cum de el nu e asemenea lor? Cum de ei cred în Dumnezeu, dar el nu?
După cîțiva ani în Brownsville, Texas, unde era profesor de liceu, Sohrab se mută împreună cu mama lui la Boston, unde se înscrie la Facultatea de Drept. După 3 ani de studii devine avocat. Primește o ofertă bună de la una dintre firmele prestigioase de avocați din Boston, dar alege profesia de jurnalist la prestigiosul cotidian american The Wall Street Journal. Se mută la New York, unde își întîlnește viitoarea soție, iar după cîțiva ani e transferat cu profesia la Londra, în 2014. La Londra muncește ca șef de birou pentru The Wall Street Journal. Continuă să-și consume viața în beții, pînă cînd în minte începe să audă întrebarea: When are you going to change? („Cînd te vei schimba”? – p. 143).

Londra, Marea Britanie

În care direcție să o ia? Era ateu, cu toate că începuse să citească Biblia mai des și cu mai multă atenție. Să se întoarcă la religia străbunilor lui, la Islam? Asta pentru el era exclus, în primul rînd pentru că iranienii au fost forțați prin violență să se convertească la Islam. Islamul nu e o religie nativă a iranienilor. În al doilea rînd, nu putea îmbrățișa Islamul pentru că văzuse cu ochii lui și pe pielea familiei lui fundamentalismul și totalitarismul islamic vreme de 40 de ani.
Creștinismul, însă, îl atrăgea mai mult, pentru că, din perspectiva lui, era o religie a dialogului. Mîntuitorul dialoga cu oamenii, le răspundea la întrebări, le discuta îndoielile. Nu îi constrîngea să se convertească la religia lui. Nu îi forța să-L urmeze.
În acei ani Sohrab citește, pe lîngă Biblie, și volumele unor gînditori creștini influenți, care l-au influențat să vadă în creștinism nu doar o credință vie și ușor de înțeles, ci și una rațională, una care nu fuge de știință, ci caută să explice în mod rațional știința din punct de vedere al creației lui Dumnezeu. A fost influențat și de gîndirea lui Leo Kass, filosoful evreu ale cărui cărți i-au deschis mintea să înțeleagă că știința e o religie care pretinde să cunoască, dar nu cunoaște adevărul” (science is a religion which pretends to but does not know the truth).
Știința nu dă răspunsuri întrebărilor elementare cu care s-au confruntat oamenii de-a lungul mileniilor: De ce existăm? De ce existăm pe planeta Terra și nu pe alta? De ce avem o conștiință? De ce ne gîndim și ne preocupă viața veșnică? De ce ne îndrăgostim? Ori, where did the inner standard or knowledge originate? (care e originea standardelor morale, ale cunoștinței? – p. 158).

Sohrab devine creştin

În timp, Sohrab conștientizează că mîndria personală mai mult ca orice îl împiedică să facă ultimul pas: convertirea la creștinism. Încetează să-i mai citească pe Marx și pe filosofii atei, așa cum făcuse pe vremea studenției, și începe să citească asiduu cărți care l-au influențat și îndrumat spre creștinism.
Citește The Five Books of Moses (Cele cinci cărți ale lui Moise”), volum publicat de Robert Alter în 2004. Citește și cartea lui Joseph Ratzinger Jesus of Nazareth, care, zice el, l-a influențat cel mai mult și din care a înțeles că the road to the fullest freedom ran through the Cross (drumul spre plinătatea libertății trece prin Cruce” – p. 167).
Colegii din biroul de la Londra îl influențează și ei pe Sohrab spre bine. Mulți dintre ei erau creștini tineri britanici, neo-protestanți, tineri cinstiți, care practicau abstinența, curățenia morală, nu foloseau droguri, alcool ori tutun, tineri care respectau tinerele, relațiile dintre tineri și tinere fiind curate.
În acei tineri Sohrab vede practica concretă și autentică a creștinismului. Dacă cărțile intelectualilor creștini i-au deschis mintea să priceapă adevărurile creștine, tinerii creștini practicanți i-au arătat fața reală a creștinismului autentic pus în practică.
Tinerii creștini îl invită pe Sohrab la bisericile lor. La început ezită, dar apoi acceptă. Îi plac slujbele bisericești. Începe să frecventeze și bisericile catolice din Londra. Se împrietenește cu un preot cu care poartă discuții lungi și aprofundate privind creștinismul și rolul central a lui Hristos în creștinism. În final, pe 19 decembrie 2016 se încreștinează, fiind botezat într-o biserică catolică.
Un alt eveniment pe care Sohrab îl discută, care l-a îndreptat și mai decisiv către creștinism, ține de zilele de la sfîrșitul anului 2016. A fost trimis la Istanbul de The Wall Street Journal să scrie un articol despre traficul de emigranți din Orientul Mijlociu și Asia în Europa. Fiind iranian, s-a infiltrat ușor într-o rețea iraniană care facilita trecerea ilegală a iranienilor din Turcia în Grecia. Cu acel prilej descoperă, între emigranți, un număr mare de iranieni convertiți la creștinism. Era copleșit observînd-și conaționalii citind Noul Testament și rugîndu-se lui Iisus.
Trăim în vremuri de răscruce. Vremurile se schimbă. Ceea ce nu e nou. Vremurile s-au schimbat pe parcursul a mii de ani. Dar adevărul etern pe care îl învățam din Sfintele Scripturi e dovedit din nou în aceste pagini finale ale cărții lui Sohrab: Hristos stă la răscrucea vremurilor. A fost de la început și va fi pînă la capăt.
Cartea lui Sohrab Ahmari poate fi cumpărată de la Amazon.

ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București
Tel. 0741.103.025; Fax 0318.153.082
office@alianta-familiilor.ro

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire