duminică, decembrie 29, 2019

INTERMEZZO LIRIC: NEVREDNICIE




O teamă azi, o îndoială mîine,
şi trupul care-atîrnă tot mai greu,
bătut pe crucea cîntecului meu,
dar fără har de-a fi nici vin, nici pîine...

Munciți de timp, cu frigul morții-n vine,
am vrea să fim ce nu vom fi nicicînd,
căci mor în noi iubirile pe rînd
și nici credința nu se simte bine...

Nădejdea-abia de mai clipește poate,
dar cît e-aievea-n ea și cît e vis?
Mult ni s-a dat, dar le-am pierdut pe toate
cînd ne-am făcut de cap, în paradis!
Tu sfinți din noi te-ai nevoit a scoate,
dar noi rămînem cei ce te-am ucis!

Răzvan CODRESCU

1 Comments:

At 14/1/20 7:08 p.m. , Anonymous Anca Corduneanu said...

Să ne ridicam !.Să nu mai fim cei care L-au ucis!Să ÎL urmăm pe Hristos prin rugăciune și prin faptă....Splendid poemul.Mulțumim cu profund respect .

 

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire