Nu
există persoană pe planetă care să nu poarte ceva îmbrăcăminte ori să aibă un
obiect pe care să nu scrie „Made in China”. Dacă nu îmbrăcăminte, atunci
încălțăminte, ochelari, ceas ori alte lucruri similare. După cum nu mai există
nici o persoană ori casă de pe întreaga planetă care să nu fi auzit de ultimul
produs „Made in China” care a apărut pe piața mondială și care s-a extins în
toată lumea cu viteza sunetului: coronavirusul, COVID-19. Dar este un produs cu
care China nu se poate mîndri…
Covid-19: Made in China
Începem să ne obișnuim și să ne revenim,
încet-încet, din amețeala cauzată de rapiditatea cu care the Chinese virus, cum spunea președintele Trump, continuă să se
extindă în toată lumea. Și asta ne ajută să ne cristalizăm gîndurile, să tragem
cîteva concluzii, la rece, privind acest gigant al istoriei contemporane, China
comunistă, și ultimul produs Made in
China pe care l-a dat ea omenirii – cea mai mare panică globală cunoscută în
istorie. Nu cea mai letală, în comparație cu epidemiile de acum sute ori mii de
ani, dar cea mai bine cunoscută și extinsă în toată lumea, panicînd întreaga
omenire.
Am putea spune că noi, occidentalii și
europenii, sîntem în principal vinovați pentru turnura radicală înspre rău pe
care China a luat-o în ultimii ani și care a culminat în exportul lui COVID-19?
Tindem să spunem că da. Aceasta este perspectiva din care vom analiza azi
pandemia coronavirusului.
E anul 2020. Acum 30 de ani, în jurul
anului 1990, China comunistă a început să se deschidă către restul lumii, adoptînd
politica folosită de Lenin și sovietici în ani ‘20 ai secolului trecut, cînd
rușii mureau de foame. Au adoptat The New
Economic Policy/Noua Politică Economică, care a deschis Orientul Îndepărtat/Far East pentru investițiile
corporațiilor americane și occidentale. Așa a apărut Occidental Petroleum, azi
cunoscută ca Oxy Chemical. Au apărut și altele. Au fost corporații care au
ținut în viață sistemul comunist sovietic, au prevenit colapsul lui, l-au
finanțat și au exportat propagandă sovietică în Occident. Rusia Sovietică,
spuneau ele, este o țară pașnică și comunismul nu e chiar atît de rău. Din
acest tîrg ori pact cu diavolul au cîștigat sovieticii și corporațiile globale
de atunci.
Pactul cu diavolul
Chinezii comuniști au făcut la fel.
Lipsa de educație, foametea, subdezvoltarea, creșterea demografică i-au forțat
pe comuniștii chinezi să-și deschidă porțile, la început timid, pentru
corporațiile mondiale, ca să dezvolte China. Pe la mijlocul anilor ‘80 în
cursurile de comerț internațional era la modă să se învețe despre how to do business in China („cum să
faci afaceri în China”). China era ultima frontieră globală unde corporațiile
puteau face profituri enorme. Au făcut și ele un pact cu diavolul, la fel cum
au făcut cu sovieticii.
Din asta a cîștigat toată planeta.
Fiecare dintre noi. Fără excepție. Platforma industrială a planetei, cu toată
mizeria ei, poluarea, condițiile insalubre, a fost transferată în China
comunistă. Aerul nostru a devenit mai curat, iar al lor mai nesănătos.
Produsele de consum au devenit mai ieftine. Noi, occidentalii, ne-am profilat
pe servicii și financing, făcînd
profituri enorme din speculațiile financiare, din comerțul global, în timp ce
produsele de consum și industriale erau făcute în China.
Anul acesta se împlinesc 30 de ani, ori
poate chiar mai mult, de cînd dăinuie acest pact cu diavolul. În acești 30 de
ani ne-am obișnuit să închidem ochii la toate agresiunile Chinei: abuzul în
privința drepturilor omului, persecuția creștinilor, persecuția musulmanilor, a
tibetanilor. În timp ce America și restul lumii erau îngrijorate de Coreea de
Nord, China a devenit aliatul acestui stat paria, făcînd practic imposibil să
previi agresiunea comuniștilor nord-coreeni.
Ne-am deschis și universitățile pentru studenții chinezi, iar ei, cînd s-au întors acasă, au făcut ceea ce chinezii știu să facă cel mai bine: să imite ceea ce au văzut și învățat în Occident. Am acceptat și acest tîrg, pentru că studenții chinezi aduceau cu ei sute de milioane de dolari în universitățile americane anual. Așa au învățat cele mai delicate detalii ale biologiei moleculare și ale altor ramuri ale științei și cercetării, modificarea genomului uman, mutațiile virusurilor etc. La întoarcerea acasă s-au apucat de lucru. Tulpina COVID-19 e un rezultat al acestui furt intelectual care, din nefericire, a scăpat de sub control.
Ne-am deschis și universitățile pentru studenții chinezi, iar ei, cînd s-au întors acasă, au făcut ceea ce chinezii știu să facă cel mai bine: să imite ceea ce au văzut și învățat în Occident. Am acceptat și acest tîrg, pentru că studenții chinezi aduceau cu ei sute de milioane de dolari în universitățile americane anual. Așa au învățat cele mai delicate detalii ale biologiei moleculare și ale altor ramuri ale științei și cercetării, modificarea genomului uman, mutațiile virusurilor etc. La întoarcerea acasă s-au apucat de lucru. Tulpina COVID-19 e un rezultat al acestui furt intelectual care, din nefericire, a scăpat de sub control.
Am devenit (cu toții) prizonierii Chinei
Iar acum am devenit cu totii prionierii
Chinei. Peste noapte și subit. O ironie și o surpriză mai mare a istoriei decît
aceasta nu putea fi anticipată. Anul acesta China se va îmbogăți masiv, iar
Occidentul va sărăci. Se va produce cel mai mare transfer internațional de
capital din ultimele decenii. Ironic, transferul va fi din Occidentul
capitalist către China comunistă. Întreaga lume se uită spre China să producă
materialele de care avem cu toții nevoie pentru a combate coronavirusul: măști,
ventilatoare, medicamente, kituri de testare a celor cu simptome de COVID-19.
Știați că, de exemplu, 95% din piața
americană de medicamente e dominată de China, medicamentele fiind produse în
China de marile companii farmaceutice americane? Pînă recent nu se accentua
acest lucru. Presa nu ne-a informat cînd trebuia să fim informați și să luăm
măsuri.
În timp ce noi sărăcim, China se îmbogățește. Datele specifice încă nu au fost făcute publice, dar vor fi. Ceva date preliminare însă există, date care confirmă că ne îndreptăm spre o situație de dependență și mai acută de China, nu doar economică, dar și politică. Locurile de muncă din Europa și America au fost exportate în China cu acordul guvernelor occidentale. Chinezii fac fabrici în Europa cu profitul făcut de pe urma comerțului cu Occidentul.
În timp ce noi sărăcim, China se îmbogățește. Datele specifice încă nu au fost făcute publice, dar vor fi. Ceva date preliminare însă există, date care confirmă că ne îndreptăm spre o situație de dependență și mai acută de China, nu doar economică, dar și politică. Locurile de muncă din Europa și America au fost exportate în China cu acordul guvernelor occidentale. Chinezii fac fabrici în Europa cu profitul făcut de pe urma comerțului cu Occidentul.
În martie 2020, America a alocat 9% din
PIB-ul ei, în jur de 2.2 trilioane de dolari, pentru a combate pandemia adusă
de chinezi. Acum trei săptămîni a alocat încă jumătate de trilion de dolari
pentru a preveni colapsul economiei, în special al firmelor mici. Germania a
alocat o sumă aproape identică, de aproape 2 trilioane de euro. Iar acum cîteva
săptămîni Uniunea Europeană a alocat un trilion de euro pentru a preveni
colapsul economic al Uniunii.
Declinul economiilor occidentale
Sumele acestea și altele similare din
alte țări ale lumii deja ne-au băgat în datorii, vor continua să adîncească
datoriile deja existente, vor stresa sistemul economic, bancar și financiar,
dar vor deveni și o povară și o sursă de sărăcie pentru generația tînără.
Economiștii nici măcar nu îndrăznesc să ne spună cînd ne vom reveni financiar
din criza pandemiei chinezești.
FMI ne spune că ne confruntăm cu cea mai
gravă criză economică de după 1929. Anul acesta economia globală se va reduce
cu pînă la 9%. În Germania se anticipează că economia va scădea cu 6% în 2020.
Un articol recent din Spiegel
International afirmă că Germany's
economy has written-off the first half of the year („economia Germaniei a fost redusă pentru prima jumătate a anului”).
În SUA, toate locurile de muncă create
în 11 ani au dispărut peste noapte, în doar ultimele două luni: aproximativ 26
de milioane de locuri de muncă. Economia Scandinaviei va descrește cu 6.3% pînă
la 6.8% în acest an. Alte modele economice dau un prognostic și mai grav, de
10% pînă la 12%. Iar acum o lună publicația financiară Bloomberg afirma că the euro zone is sinking into the biggest economic
crisis in its history („zona euro se scufundă în cea mai mare criză
economică a ei”).
Pentru asta nu sîntem responsabili noi
sau guvernele occidentale. În primul rînd, responsabilă e China. Muncitorii
chinezi muncesc, dar occidentalii sînt fără locuri de muncă. Tocmai cînd ne
făceam impresia că ne-am revenit din criza financiară și economică din 2008,
lucrurile se îndreaptă spre și mai rău.
Nu, China nu e inocentă în această
portretizare sumbră a situației globale. Unii comentatori se întreabă dacă nu
cumva COVID-19 a fost o criză intenționată a dictatorului Xi pentru a proiecta
China ca putere globală în locul Statelor Unite. Nu se știe încă, dar vom afla.
Cert e că muncitorii chinezi muncesc din răsputeri. Conturile băncilor din
China se îngroașă cu dolari și euro, în timp ce ale noastre seacă. Cert e că am
devenit, cu toții, cel puțin pentru moment, prizonierii Chinei.
ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București
Tel. 0741.103.025; Fax 0318.153.082
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu