Așa mă simt de bine cu neamul meu
că n-are
ispită să mă fure această lume
mare,
și chiar dacă nu-i totul așa cum
se cuvine,
acasă-nseamnă raiul statornic
pentru mine.
De nu sînt poate viii cum i-aș
rîvni să fie,
îmi stau aproape morții,
priveghetori sub glie,
și limba mea, mlădia, mi-e cel
mai dulce cînt
ce poate să răsune în
cer și pe pămînt.
Răzvan CODRESCU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu