Am primit și dau mai departe...
Speculaţiile privind cauza ori cauzele succesului
electoral a lui Donald Trump şi, la
polul opus, al insuccesului lui Hillary Clinton continuă
încă. Din abundenţă. Unii continuă să spună că mobilizarea creştinilor în favoarea lui Trump şi
a femeilor împotriva lui Clinton au fost cauzele principale, împreună cu
nemulţumirea sindicatelor şi a oamenilor de rînd, care îşi pierd
locurile de muncă ori şi le văd exportate în ţările Lumii a Treia. În ultimele
săptămîni, însă, se vehiculează o teorie nouă: activişti on-line
ai serviciilor secrete ruse (trolls) ar fi cumpărat de la Facebook 3000 de
reclame împotriva lui Clinton, pe care le-au
distribuit cu agresivitate în ultimele patru săptămîni ale campaniei prezidenţiale, adică exact acum un an, celor între 23 şi 70 de milioane de americani cu conturi
de Facebook. Cifra e imensă şi echivalează cu pînă la 28% din electoratul
american!
Date statistice
Dacă Facebook a
fost într-adevăr factorul decisiv în alegerea lui Trump
rămîne de văzut (şi
poate nu se va şti niciodată cu siguranţă). Cert este că
Facebook a devenit extrem de influent şi influenţa lui creşte de la zi la zi.
Influenţa e de fapt atît de mare încît tot mai des dăm peste aricole în presa
americană care se întreabă dacă nu cumva Facebook se transformă într-o religie.
În
vară,
un articol din The Atlantic întreba de ce în zilele
noastre
nu sîntem martori la apariţia unor noi religii (vezi aici).
Comentariul dădea de înţeles că în mod tradiţional cam în fiecare veac a apărut
o religie nouă,
care în curs de cîteva sute de ani a cîştigat sute de mii ori milioane de aderenţi.
Dar noi religii nu au mai apărut de mai bine de 100 de ani. Or, zic unii, sîntem
pe cale de a inventa una (vezi aici).
Aceeași
întrebare e postulată anul acesta privind Facebook-ul.
Şi nu e de mirare,
dacă luăm în considerare cîteva
date statistice recente. Pe 27 august publicaţia americană on-line numită Quartz a publicat un
articol interesant asupra subiectului, cu un titlu
care atrage instantaneu atenţia: Facebook
has more people than any major religion except Christianity („Facebook
are mai mulţi aderenţi decît oricare religie mare,
cu excepţia creştinismului” – vezi aici).
În iunie, Facebook avea 2 miliarde de active
users, adică conturi active, iar întreaga corporaţie Facebook numai 20.658 de angajaţi. Doar creştinismul, cu un număr
de 2,3 miliarde de aderenţi, întrece Facebook-ul.
Pe locul trei se află islamul cu 1,8 miliarde de aderenţi, neafiliaţii
religioşi cu 1,2 miliarde, hinduşii cu 1,1 miliarde, buddhiştii
cu 0,5 miliarde şi aşa mai departe. În timp ce mişcarea Facebook e sprijinită
şi menţinută de peste 20 de mii de angajaţi, creştinismul implică
milioane de angajaţi permanenţi, printre ei preoţi/pastori,
lideri de tineret, misionari, angajaţi ai organizaţiilor caritabile creştine
etc. Privind rata creşterii aderenţilor, Facebook creşte anual cu 22%, islamul
cu 1,4%,
iar creştinismul cu 0,8%. Pînă în 2020, numărul aderenţilor la Facebook va
întrece numărul creştinilor la nivel global.
O nouă religie?
Întrebat în
iunie de un jurnalist cum vede el impactul Facebook, Mark Zuckenberg,
fondatorul acestuia, a remarcat, în termeni cvasi-religioşi, necesitatea
formării unei comunităţi globale în jurul Facebook-ului, care să contribuie la
binele comun al planetei. Declară el: „Oamenii care
merg la biserică sînt mai dispuşi să facă munca de voluntariat şi contribuţii
caritabile, nu doar pentru că sînt religioşi, ci pentru că fac parte dintr-o
comunitate. O biserică nu se formează peste noapte. Are un pastor care se ocupă
de bunăstarea congregaţiei şi se îngrijeşte ca fiecare membru al acesteia să
aibă
hrană şi un acoperiş. [...] Liderii determină cultura, ne inspiră, ne dau ce ne
trebuie şi ne îngrijesc” (People who go to church are more likely to vounteer and give to charity
– not just because they're religious, but because
they're part of a community. A church doesn't just come together. It has a pastor who cares for the well-being of their
congregation, makes sure they have food and shelter. [...] Leaders set the culture, inspire us, give us a safety net, and look out for us).
Comentariul lui
Zuckenberg e interesant pentru că el captează esenţa creştinismului în
dimensiunea lui ne-teologică: creştinii constituie un factor pozitiv şi decisiv
la bunăstarea umanităţii, iar ceea ce îi face buni este religiozitatea lor.
Creştinismul e un şablon după care Zuckenberg vrea să formeze, în cuvintele
lui, o lume mai integrată, mai coezivă, o forţă constructivă pentru pace şi
armonie între oamenii planetei. De fapt, în iunie Facebook a anunţat un nou motto (mission statement) al companiei: Give people the power to build community and bring the world closer
together („Să dăm oamenilor puterea de a construi o comunitate şi a aduce
oamenii mai aproape unii de alţii”). Oare ce vrea să însemne asta?
După chipul şi
asemănarea
Facebook-ului
Nu sîntem naivi
să credem că Facebook se va transforma vreodată într-o religie. Cel puţin nu
într-o religie de genul religiilor tradiţionale, care pretind credinţa într-o
divinitate, într-o Fiinţă Supremă, şi o cale spre nemurire, cu răsplată, fie
spre bine, fie spre rău, pentru viaţa trăită aici, pe pămînt. Dar ce e cert
este că există o posibilitate reală că Facebook să genereze ceea ce sociologul
german Max Weber numea, acum mai bine de o sută de ani, o „religie civilă” (civil religion). Conceptul lui Weber nu
e tocmai original, pentru că, într-o formă mai nuanţată, îl aflăm deja la Jean-Jacques
Rousseau. El denotă un mod de gîndire, o credinţă ne-religioasă comună unei
naţiuni ori unui grup de persoane privind un subiect aparte. Un exemplu uşor de
înţeles pentru europeni sînt „valorile europene” cu care elita europeană
încearcă să ne îndoctrineze, ori sloganul curent al americanilor: „Make America
great again!”, ori al lui Macron: „Franţa primează!”. Religia civilă e sprijintă
de ritualuri distincte, simboluri specifice, embleme, ceremonii patriotice,
zile „sacre”.
You are the product!
Înțelegm că
mulţi dintre cei care citesc aceste rînduri sînt sceptici. Şi e de înţeles. Dar
ne-a atras atenţia un articol extrem de bine scris şi documentat, publicat în London
Review of Books în vară, cu titlui You are the product! („Tu eşti marfa!” - vezi aici).
În cele 20 de pagini ale articolului, autorul, John Lanchester, face recenzia a
trei cărţi publicate doar anul acesta, care ne atenţionează că noi, oamenii de
rînd, ne pierdem individualitatea şi chiar umanitatea, esenţa noastră fiind
determinată tot mai mult de giganţii mediei sociale din zilele noastre:
Facebook, Google şi Amazon. Este de fapt un proces la care participă aproape o
treime din populaţia planetei şi fiecare persoană care citeşte aceste rînduri.
Fiecare click pe care îl facem este o
urmă (dîră) electronică pe care o lăsăm îndărăt, înfiptă în lumea virtuală și
care va rămîne acolo fără şanse de a fi ştearsă vreodată. Aceste urme
electronice ne sînt colectate (harvested)
de giganţii mediei sociale şi sînt vîndute contra cost altor giganţi care caută
să ne ademenească cu mesajele ori produsele lor.
E suficient să
cităm doar titlul uneia dintre cărţi pentru a ne da seama cu ce ne confruntăm.
E cartea lui Tim Vu, The Attention Merchants: From the Daily Newspaper to Social Media. How
Our Time and Attention is Harvested and Sold („Negustorii atenţiei:
De la cotidiene la media socială. Cum ni se culeg şi ni se vînd atenţia şi
timpul”).
Expansiunea influenţei
Facebook poate fi chiar alarmantă. Acum cinci ani, în octombrie 2012, Facebook
a ajuns la 1 miliard de conturi active, iar numărul s-a dublat în doar cinci
ani. În 2012, 55% din persoanele cu conturi de Facebook îşi accesau contul
zinic, iar după 5 ani procentul a crescut la 66%. Google are 1,5 miliarde de
aderenţi. WhatsApp şi Messenger au 1,2 miliarde de abonaţi fiecare, iar
Instagram 700 de milioane. Dar toate aceste trei aplicaţii sînt proprietatea
Facebook. Venitul anual global al Facebook-ului şi al companiilor sale este de
$445 miliarde. Punctul de saturaţie, însă, rămîne să fie atins, în lume fiind
3,5 miliarde de persoane cu acces la internet.
Inspiraţie
creştină?
Esenţa
afacerilor Facebook e captarea şi comercializarea atenţiei noastre. Asemenea
panourilor publicitare din Parisul secolului XIX. Inspiraţia franceză, însă, nu
e doar în lumea publicitară, ci şi în lumea inventată de Zuckenberg. Şi, curios
lucru, influența franceză la rîndul ei e de inspiraţie creştină, unul dintre
filosofii influenţi din spatele întregului concept de Facebook fiind René Girard, un filosof creştin
francez emigrat în Statele Unite. Cea mai influentă carte a lui Girard a fost Things Hidden since the Foundation of the
World („Lucruri ascunse de la crearea lumii”). Ideea ei fundamentală
este că fiinţă umană nu este defel autonomă şi, din această cauză, nu poate
să-şi creeze un set valoric al ei. De aceea, ea copiază, imită valorile altora,
în cazul creştinilor valorile transmise lor din generaţie în generaţie şi
revelate lor originar de Divinitate. Trăsătura aceasta definitorie a omului de
a imita pe cel de lîngă el e aplicată perfect, zice Timothy Vu în cartea lui, de Facebook: „Vreau să-l imit pe vecin,
vreau să fiu ca vecinul”.
Şi tocmai aici e
relevanța Facebook-ului. Facebook ne urmăreşte 24 de ore din 24, ştie ce ne
interesează, ce valori poftim, şi ne direcţionează interesele spre companii
care ştiu să ne satisfacă poftele şi doleanţele, fie ele cît de frivole, bune
ori rele. De accea, de exemplu, zice Vu, dacă facem un Google search pentru a afla costul unui zbor de la New York la Sao
Paolo, în cîteva secunde ne apar pe ecran, fără să solicităm ori să voim,
informaţii privind hoteluri în Sao Paolo, închirieri de maşini, orarele
evenimentelor sportive pe durata şederii acolo etc. De ce? Pentru că
instantaneu Facebook vinde atenţia şi interesele noastre unor companii care sînt
interesate de ele. Asta explică de ce avem acces la Facebook gratuit. Asta
explică şi titlul articolului lui Lanchester, You are the product, pentru că Facebook ne transformă în
comodităţi, în mărfuri, în produse care se vînd şi se cumpără. De fapt, ne
aminteşte Tim Vu, fiecare dintre noi care avem cont de Facebook muncim pentru
Facebook, contribuim la monetizarea acestei gigantice firme globale.
Şi asta e o
veste rea pentru mass-media de tip
tradiţional, care se află pe cale de dispariţie. Mass-media de tip tradiţional
costă mult, iar reclamele se transmit mai repede şi masiv pe Facebook decît
prin intermediul cotidienelor tradiţionale. De exemplu, pe parcursul campaniei
prezidenţiale din 2016 din Statele Unite, Facebook a cunoscut o activitate mai
susţinută şi un trafic de idei şi dezbateri mai intens decît mările cotidiene
americane adunate la un loc: New York
Times, Washington Post, Huffington Post, NBC News etc. De fapt, New
York Times a făcut un studiu conform căruia în 2014 aderenţii Facebook-ului
au stat pe Facebook, la nivel colectiv, echivalentul a 39.757 de ani zilnic! La
fel şi publicaţia britanică The Guardian,
care în 2016 se lamenta că anual Facebook „fură” 27 de milioane de dolari din
venitul ziarului prin reclame alternative!
O maşină care
face bani
pe seama noastră
Facebook a devenit
o uriașă maşină producătoare de bani. Achiziţiile noastre on-line, făcute cu o carte de credit, sînt cunoscute Facebook-ului,
care la rîndul său vinde informaţiile noastre privind ce cumpărăm companiilor
care le fabrică – în schimbul unor sume de bani. Şi mai mult, Facebook
ştie instantaneu unde locuim, în care zonă a lumii, ce număr de telefon avem,
care e venitul pe cap de locuitor al cartierului în care locuim, ce cumpără
oamenii din cartierul nostru etc. Aceste informaţii sînt vîndute altor companii,
care ne trimit reclame menite să ne ademenească să cumpărăm şi să consumăm.
Algoritmurile Facebook care captează şi transmit aceste informaţii sînt atît de
sofisticate încît, cunoscînd venitul pe cap de locuitor din zona de unde să
încearcă achiziţionarea de bunuri, dau, de exemplu, preţuri la bilete de avion
mai ridicate în cartierele bogate decît în cele mai sărace. E clar că Facebook
e cea mai mare cameră de luat vederi din lume. Are lentile globale şi
înregistrează instantaneu vieţile a 2 miliarde de oameni, continuu, fără
încetare. Ne urmăreşte gusturile, mişcările şi interesele într-o măsură pînă
acum nemaicunoscută în istoria omenirii. Are acces şi la minţile noastre, cu
scopul de a ni le influenţa şi direcţiona spre consumerism şi monetizarea
instituţiei.
Îngrijorător,
nu? Ne gîndim că doar Dumnezeu ştie fiecare pas pe care îl facem, fiecare click pe care îl dăm, la ce ne uităm on-line, ce gînduri avem, ce intenţii nutrim
– şi este cu un pas înaintea noastră. Se pare că şi Facebook e implicat în
viaţa noastră într-o măsură similară şi posedă cunoştinţe similare. Este un
sistem care oricînd ne poate transforma într-o „religie civilă”, fie că vrem,
fie că nu.
ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
Str. Zmeica 12, sector 4, București
Tel. 0741.103.025; Fax 0318.153.082
office@alianta-familiilor.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu