Pagini

luni, iunie 26, 2017

AFR: NOI, ANIMALELE ÎNJUGATE!

SUMARUL BLOGULUI 

Am primit și dau mai departe... 

 
În noiembrie se împlinesc 100 de ani de la Revoluţia bolşevică, un subiect asupra căruia intenţionăm să revenim spre sfîrşitul anului. Deja se scrie mult asupra subiectului şi mai în fiecare săptămînă dăm peste recenzia unei noi cărţi privind subiectul. Opiniile diferă de la autor la autor. În general, însă, publicaţiile occidentale comentează cu o oarecare nostalgie pe marginea acestei teme. Şi asta poate nu ar trebui să ne surprindă, avînd în vedere că revizionismul istoric e în vogă astăzi. Cu excepţia Germaniei de Est, occidentalii nu au avut parte de tirania comunistă, ceea ce explică tendia lor de a romantiza comunismul. Se afirmă în unele recenzii, printre linii, că experimentul comunist, bine intenţionat la început, zic autorii, a fost aplicat greşit, iar apoi denaturat de Stalin şi ceilalţi tirani roșii ai secolului XX. Cert e că scriitorii occidentali nu au înţeles comunismul înainte de 1989 şi nu îl înţeleg nici azi, o dovadă recentă fiind elogiile aduse lui Fidel Castro (prilejuite de moartea acestuia anul trecut) de unii membrii ai Parlamentului European. Din nefericire, lipsa de înţelegere a comunismului se răsfrînge şi asupra tinerilor. Tineretul occidental de pe ambele maluri ale Atlanticului devine tot mai interesat de comunism, iar numărul simpatizanţilor acestuia este în creştere. De fapt, cu cîteva luni în urmă un grup de tineri americani simpatizanţi ai comunismului au vandalizat monumentul de comemorare a victimelor comunismului ridicat de Administraţia Bush în urmă cu aproximativ un deceniu.
   
Stînga europeană iubeşte  
Coreea de Nord 

Un comentariu publicat chiar deunăzi de un ziar din Suedia atrage atenţia, exact aşa cum facem noi azi, că stînga europeană încă nu a abandonat comunismul şi simpatizează cu regimurile comuniste contemporane. Unul dintre ele, despre care comentăm astăzi, e comunismul din Coreea de Nord. Redăm un paragraf din comentariul suedez intitulat „Stînga încă sprijină regimul din Pyongyang” (Left still supports Pyongyang): The glorification of the regime în North Korea by certain sections of the left in the West is increasingly incomprehensible. With reference to North Korea the Communist Party [in Sweden] writes among other things: We admire North Korea's firm stand against imperialism and for peace and reconciliation on the North Korean peninsula. The Revolutionary Communist Youth organisation adds: The North Korean example shows that despite everything socialism is the superior system”. It's staggering that in 2017 there are still people in the West who see conciliatory aspects in a regime armed with nuclear weapons that keeps its own people imprisoned and tortures and starves them. The left's misguided path is evident in its support for dictatorships like the one that has just murdered Otto Warmbier... (restul articolului poate fi citit aici). 
Ignorarea comunismului ori romantizarea lui nu sînt lucruri potrivite, comunismul fiind cel mai diabolic sistem politic cunoscut omenirii, un experiment secular şi secularist care a falimentat şi nu trebuie repetat. Romantizarea lui este unul dintre motivele pentru care, sugerăm noi, se scrie atît de puţin despre comunismul contemporan, dar mai ales despre cel nord-coreean. Pe lîngă lipsa de interes, e extrem de dificil pentru jurnalişti ori cercetători să viziteze Coreea de Nord, iar informaţiile care parvin de acolo sînt filtrate, cenzurate, distorsionate, deci dificil de interpretat cu acurateţe. Autocenzura constituie un impediment în plus, jurnaliştii occidentali ştiind că, dacă publică negativ despre comunismul nord-coreean, nu vor mai obţine vize pentru Coreea de Nord (nici ei, dar nici trusturile mass-media pentru care lucrează). 
  
Animale înjugate
  
Mai puţin cunoscut cu privire la comunismul nord-coreean este însă faptul că, la fel ca şi în Uniunea Sovietică, Europa de Est şi România, în Coreea de Nord există o mişcare intelectuală dizidenţă. Aproape invizibilă, dar există. Dacă Uniunea Sovietică l-a avut pe Aleksandr Soljenițîn, iar România pe Paul Goma, Coreea de Nord îl are pe scriitorul cunoscut în Occident sub pseudonimul de Bandi, care înseamnă „licurici” în coreeană. Din motive uşor de înţeles, numele real a lui Bandi nu a fost divulgat. În 2013, un manuscris a lui de 743 de pagini, scris de mînă pe coale de hîrtie de calitate inferioară şi legat cu sfoară, a ajuns în Coreea de Sud. Experţii spun că a fost primul manuscris de acest gen care a fost scos pe furiş din Corea de Nord. Titlul cărţii este Acuzarea şi conţine şapte nuvele care descriu viaţa oamenilor de rînd din Coreea de Nord. Autorul îşi numeşte concetăţenii „maşini care vorbesc, animale înjugate”. Cartea a fost tradusă în 18 limbi, iar în martie a fost publicată prima ediţie în limba engleză din Statele Unite, cu titlul The Accusation: Forbidden Stories from Inside North Korea („Acuzarea: povești interzise din Coreea de Nord”). Aşteptările legate de publicarea în traducere engleză a cărţii lui Bandi sînt la fel ca și cele care au prilejuit publicarea cărţii lui Soljenițîn, Arhipelagul Gulag: conştientizarea lumii cu privire la atrocităţile comunismului din Coreea de Nord. 
Felul cum manuscrisul a fost scos din Coreea de Nord e o poveste aparte. În 2012 grănicerii chinezi au interceptat o femeie care fugise din Coreea de Nord şi au vrut să o trimită înapoi. Autorităţile sud-coreene au plătit autorităţile chineze ca să nu o trimită înapoi, iar ulterior femeia a ajuns în Coreea de Sud. Pe parcursul interogărilor a dezvăluit că Bandi e o rudenie de-a ei şi că înainte de a pleca din Coreea de Nord şi-a vizitat rudeniile, să-şi ia rămas-bun de la ele. Bandi, unul dintre verişorii ei, a rugat-o să ducă manuscrisul cu ea, dar, de teamă, femeia a refuzat. A divulgat autorităţilor sud-coreene numele autentic al lui Bandi şi unde poate fi aflat. Un agent sud-coreean deghizat în turist a trecut în Coreea de Nord şi l-a contactat pe Bandi. Bandi i-a înmînat manuscrisul, iar agentul sud-coreean l-a dat, la rîndul lui, unui om de afaceri care cumpăra şi distribuia în Occident operele comuniste ale liderilor comunişti nord-coreeni. Astfel, printre volumele numeroase ale lui Kim Il-Sung, împachetate cu grijă pentru a fi scoase din Coreea de Nord, s-a strecurat şi manuscrisul cărţii lui Bandi, ajungînd în Coreea de Sud. 

Occidentul nepăsător
   
Casele de editură din Coreea de Sud au refuzat să publice manuscrisul, avînd îndoieli privind autenticitatea lui ori existenţa reală a lui Bandi. La urma urmelor, pînă în 2013 nimeni nu mai pretinsese să fi redactat un manuscris anti-comunist în Coreea de Nord. Existenţa reală a lui Bandi nu putea fi divulgată, de teamă să nu fie executat de autorităţile comuniste. Datele făcute publice despre el au fost şi încă rămîn puţine. Ştim că s-a născut în 1950 şi că o vreme a fost membru în Alianţa Scriitorilor Coreeni, o breaslă a scriitorilor coreeni comunişti de genul celor care au existat şi în Romaia comunistă înainte de 1989.  
În 2014, manuscrisul a fost publicat pentru prima dată de o publicaţie conservatoare sud-coreeană on-line, fără a atrage însă interesul ori atenţia Occidentului. Dar coreenii care doreau publicarea manuscrisului au insistat pe lîngă diferite case de editură din Occident să-l publice. În 2014, manuscrisul a fost publicat în franceză de o casă de editură din Franţa, prima limbă străină în care cartea a fost publicată. Au urmat apoi alte traduceri, inclusiv în Statele Unite, în martie. Cu toate acestea, cartea lui Bandi nu a devenit un best-seller, cîştigul din drepturile de autor al lui Bandi ajungînd la doar $10.000. Motivul ar putea fi ceea ce am afirmat mai devreme: lipsa de interes a Occidentului faţă de atrocităţile comunismului şi romantizarea lui.  
Doar un număr limitat de persoane au avut acces la manuscrisul original a lui Bandi. Fotografierea lui e interzisă, de teamă că autorităţile nord-coreene vor folosi scrisul de mînă ca să încerce identificarea autorului şi să-l execute. Din acelaşi motiv, datele geografice şi numele persoanelor din manuscris au fost modificate, cu toate că se presupune că ele sînt fictive.  
Mai mulți scriitori nord-coreeni din exil au examinat şi ei manuscrisul, ajungînd la concluzia că e autentic. Manuscrisul conţine expresii tipic nord-coreene, care ar fi putut fi cunoscute doar unui scriitor nord-coreean crescut la ţară.  
Care sînt subiectele unora dintre nuvelele lui Bandi? O nuvelă descrie viaţa unei femei al cărei soţ a fost dus într-un lagăr al dizidenţilor politici, iar ei i s-a impus să ţină un discurs public elogios la adresa liderilor comunişti, iar o altă nuvelă descrie tristeţea unui tînăr a cărui mamă a murit fără ca lui să-i fie emisă autorizaţia de călătorie pentru a merge să o îngroape. O recenzie a cărţii, făcută de New York Times, poate fi citită aici).

ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București
Tel. 0741.103.025; Fax 0318.153.082
office@alianta-familiilor.ro



Un comentariu:

  1. Sa nu ne facem iluzii. Cred ca o parte semnificativa a Romaniei ar vedea favorabil regimul nord-coreean, argumentele fiind identice cu lozinca "pă vremea lu' Ceausescu aveam servici". Ceea ce, dupa parerea mea, e mai grav, pt ca daca ei mai au proasta scuza ca nu au trait pe pielea lor, ce scuza ar avea un roman sa apere comunismul?
    Macar un episod din "Memorialul Durerii" sa fi vazut, ca e usor accesibil tuturor, si de fiecare data cand auzi de comunism ar trebui sa ti se intoarca stomacul pe dos...

    RăspundețiȘtergere