ANR ÎȘI FACE CURAJ

SUMARUL BLOGULUI 

INDICE DE NUME

  

Este vorba, desigur, de ANR ca formațiune politică (Alianța Noastră România, chiar dacă România – R – lipsește din sigla realizată de maestrul Sorin Dumitrescu), ci nu – cel puțin pînă la proba contrară – de ANR ca Asociație a Nevăzătorilor din România... 

Preiau acest material al prietenului Claudiu Târziu de pe Platforma ROST, cu cîteva rezerve pe care nu pot să nu le formulez. Lăsînd la o parte faptul că avem de-a face cu opinia a doar jumătate din electoratul potențial al Capitalei, este știut că cel care comandă și plătește un sondaj iese întotdeauna mai bine decît stă în realitate, iar percepția bucureștenilor asupra d-lui Marian Munteanu (fără de care ANR n-ar însemna nimic) nu poate fi în nici un caz „extrapolată” asupra întregii țări (M. M. este bucureștean, a fost candidat meteoric la primăria Bucureștiului și bucureștenii sînt direct legați, mai mult sau mai puțin nostalgic, de Piața Universității, care rămîne, orice s-ar spune, principala „carte de vizită” a controversatului personaj). Cît privește acea marjă de eroare de +-3%, ea nu stînjenește prea mult PSD (care, din lipsă de adversari redutabili, se pare că ar cîștiga alegerile și dacă nu și-ar dori), dar contează pentru toți ceilalți... Rămîne de sperat că toamna va fi un bun sfetnic, astfel încît raportul dintre „vechi” și „nou” să se mai echilibreze între timp (nu neapărat spre binele ANR, cît spre binele general al țării, care se zbate într-o confuzie și într-o dezabuzare mai mari decît oricînd în ultimii 20 de ani). Vorba autorului: „potențial” ar fi, „istețime” și „densitate” mai trebuie... (R. C.)

Un sondaj de opinie
din care se poate învăța cîte ceva

 

Cel mai recent sondaj de opinie arată că o schimbare politică semnificativă este improbabilă prin alegerile parlamentare de peste trei luni. PSD este dat drept cîștigător al scrutinului, iar liderii politici cei mai stimați de către respondenți provin din noua USL, adică PSD plus ALDE. Partidele oponente acestei USL, începînd cu „marele” PNL, au cote mici, care nici adunate, prin vreo minune, nu ar da majoritatea parlamentară. Iar liderii noilor formațiuni politice mai răsărite sînt necunoscuți de electorat. 

Dacă ar fi alegeri duminica asta, 48,5% dintre bucureșteni ar vota cu PSD, 14.8% cu PNL, 13,1% cu Uniunea Salvați România (USR), 7,8% – PMP, 7,3% – ALDE, 4,7%  – Alianța Noastră România (ANR) și 1,4% – Partidul România Unită (PRU). În condițiile în care 52,2% nu vor merge la vot! Ceea ce ne arată că zestrea electorală a rămas aceeași, dar e puțin altfel împărțită. Liberalii au pierdut după unificarea cu PDL, iar de la ambele partide au migrat votanți către PMP, ALDE și USR. 

ANR și PRU se luptă pentru culoarul naționalist, ocupat abuziv pînă acum cîțiva ani de PRM. 

Însă, din păcate, nimeni nu a reușit pînă acum să atragă voturile nehotărîților sau ale absenteiștilor. Scoaterea acestora la urne ar întoarce spectaculos scorurile.  

Deși cercetarea sociologică a fost făcută numai pe București, rezultatele pot fi extrapolate la nivelul țării, dacă ținem cont și de alți factori, cum ar fi, bunăoară, de cine are puterea în majoritatea județelor sau de gradul de dezvoltare teritorială a unor partide din opoziție. 

Sondajul a fost realizat de Biroul de Cercetări Sociale, în perioada 2-14 Septembrie a. c., sub coordonarea președintelui său, conf. dr. Bruno Ștefan, la comanda partidului Alianța Noastră România (ANR). Cercetarea s-a făcut pe un eșantion reprezentativ de 1.029 de persoane, dintre care 55% femei; 38% au studii superioare, iar 43% studii medii. Cei mai mulți sînt oameni activi, doar 27% fiind pensionari. Sondajul are o marjă de eroare de +-3%. 

Teme generale 

Evenimentele din ultimul an nu au crescut numărul euroscepticilor de la noi. 73,9% dintre bucureșteni vor ca România să rămână în Uniunea Europeană, doar 11,8% sînt pentru o eventuală ieșire. În schimb, ordinele de la Bruxelles nu sînt acceptate fără murmur: 66% sînt contra primirii de refugiați și numai 18,5% pentru; restul nu știu cum e mai bine.  

O notă specială merită faptul că majoritatea covîrșitoare a respondenților s-au pronunțat pentru susținerea unor măsuri propuse de Alianța Noastră România ca interzicerea migrațiilor străine în România, apărarea drepturilor românilor din Republica Moldova, Ungaria și țările balcanice, sprijinirea capitalului autohton, oprirea vînzării pămînturilor către străini și recuperarea proprietăților privatizate sau retrocedate fraudulos. 

Vechii politicieni sînt preferați noilor veniți

  

În ciuda scandalurilor în care au fost implicați, cîțiva politicieni din PSD și ALDE ocupă primele locuri într-un top al încrederii. Astfel, au o părere bună despre Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, 60% dintre bucureșteni, despre Victor Ponta – 41%  și despre Călin Popescu Tăriceanu – 38%. O părere bazată probabil mai mult pe notorietate și afinitate ideologică decît pe fapte. 

Dintre liderii partidelor noi cel mai bine se clasează Nicușor Dan, președintele USR, cu 31,7%, urmat de Marian Munteanu, liderul ANR, cu 24,1%, și Bogdan Diaconu, șeful PRU – 11%. Atenție, este vorba despre procentaje ale celor care au o părere bună față de cei enumerați, nu despre o intenție de vot! Cei trei suferă însă din faptul că cei mai mulți bucureșteni fie nu-i cunosc, fie nu au putut să-și formeze o opinie pe baza mesajelor lor. 

Interesant este nivelul de încredere de care se bucură fiecare în rîndul votanților partidelor concurente. Așa, de pildă, 38% dintre cei care vor vota în alegerile parlamentare cu PNL au o părere bună despre Marian Munteanu, ca și 27% dintre alegătorii PSD, 32% dintre cei ai ALDE, 15% dintre cei ai PMP și cei ai USR și, cumva previzibil, 85% din cei ai PRU. 

Pentru comparație, competitorul lui Munteanu pe bazinul electoral naționalist, Bogdan Diaconu, este bine văzut numai de 9% dintre liberali și de 13% dintre pesediști. Iar Nicușor Dan este cotat cu o părere favorabilă de peste 30% dintre votanții tuturor partidelor, cu excepția alegătorilor ALDE. 

Handicapurile ANR

  

Cum sondajul a fost comandat de ANR, acesteia i-a fost dedicată o secțiune specială din chestionar. Concluzia principală: Alianța Noastră România are de recuperat enorm la capitolul imagine. E firesc ca aproape 80% dintre bucureșteni să nu știe despre existența unui partid născut abia de două luni, dar timpul rămas pînă la alegeri este scurt și nu permite o creștere organică a notorietății. Și să nu uităm că electoratul bucureștean este îndeobște mai bine informat și mai implicat politic. 

Alte informații utile, care reies din cercetare: doar 5,9% dintre repondenți ar vota cu ANR pentru că aceasta e condusă de Marian Munteanu, 65% nu se lasă convinși să-și dea votul numai pe acest criteriu; 11% cred că ANR va intra în Parlament, numai 19,5% sînt convinși că ANR nu va trece pragul electoral, în timp ce 68,8%  nu și-au făcut o părere în această privință. De asemenea, o largă majoritate nu s-a lămurit nici dacă Marian Munteanu este mai degrabă pro-occidental sau mai curînd pro-rus (83%), nici dacă fost colaborator al Securității sau al unor servicii de informații străine (79%), nici dacă a fost sau nu implicat în afaceri cu armament (83%), nici dacă simpatizează cu Mișcarea Legionară (79%). Ceea ce arată că Marian Munteanu trebuie să facă un efort mai mare de comunicare, deși nu s-ar zice că n-a fost prezent la principalele televiziuni în ultimele luni. 

BCS a măsurat și felul în care este perceput liderul ANR de către electorat prin prisma calităților personale. Pe o scară de la 1 la 10, cea mai mare notă obținută de Munteanu este pentru credința în Dumnezeu (7,24). Pentru patriotism, viziune, voință, cinste și carismă a obținut o medie a notelor între 6,2 și 6,76. Cea mai mică notă este pentru echipa de specialiști de care s-a înconjurat (5,48) – ceea ce nu vorbește neapărat despre calitatea acesteia (sînt în Colegiul ANR figuri dintre cele mai distinse), cît despre faptul că nu este îndeajuns de cunoscută de publicul larg. 

Trăgînd linie, principalul adversar al ANR este tocmai una dintre calitățile sale: noutatea. Totuși, handicapul lipsei de notorietate poate fi surmontat printr-o campanie de comunicare isteață și densă. Oricum, scorul de 4,7%, fie el și numai pe București, obținut după două luni de la fondare, arată un potențial important. 

  

Claudiu TÂRZIU