BISERICA ÎNTRE CIOCAN ȘI NICOVALĂ

SUMARUL BLOGULUI

INDICE DE NUME

Am primit și dau mai departe...

Luna trecută am scris despre copii ca victime ale revoluţiei sexuale. Astăzi scriem despre o altă victimă: Biserica. A trecut doar o lună de la dezinstituţionalizarea familiei în America, pe 26 iunie, iar evenimentele care s-au petrecut de atunci încoace punctează noua ţinta a mişcării homosexuale – Biserica. Consecinţele deciziei Curții Supreme a SUA sînt multe şi nefaste, deoarece, o dată ce autoritatea supremă a statului instituie o definiţie a căsătoriei şi familiei care contrazice definiţia Bisericii, cele două perspective intră în conflict. Secularismul impune astfel Bisericii o dilemă fără precedent. Se va conforma ea noii definiţii, ori definiţiilor care vor urma, de exemplu poligamia ori căsătoriile de grup, ori se va opune? Poate ea să se opună? Și dacă da, care vor fi consecinţele? (AFR)

Marea dilema a universităţilor creştine

 

După 26 iunie în mass-media s-a scris extensiv despre dilema cu care se confruntă universităţile creştine americane. Detaliile sînt extrem de îngrijorătoare, iar comentatorii pun la îndoială chiar viitorul lor. Vreme de secole, universităţile creştine americane au impus studenţilor coduri stricte de conduită morală care defineau comportamentul dezirabil şi cel imoral. În lista comportamentelor imorale erau incluse şi relaţiile sexuale din afara căsătoriei, inclusiv cele între persoane de acelaşi sex. Dilema, deci, este evidentă: o dată ce tribunalele declară sodomia un drept al omului, universităţile creştine nu mai pot impune studenţilor un cod de conduită morală care să o interzică. Un exemplu recent e Cedarville University, o universitate creştină din Ohio, care impune studenţilor un angajament special, numit commitment to purity, prin care studenţii se angajează să trăiască moral în anii studenţiei. Crezul Universităţii specifică faptul că relaţiile sexuale sînt morale doar în cadrul căsătoriei, iar căsătoria e definită ca "uniunea între un bărbat şi o femeie". Universitatea interzice studenţilor relaţiile sexuale oprite de Biblie, cît şi promovarea ori propaganda homosexualității. Dacă pînă acum Universitatea avea cămine doar pentru cuplurile căsătorite, este posibil ca legea ori tribunalele să o oblige să furnizeze cămine studenţeşti şi pentru persoanele "căsătorite" cu persoane de acelaşi sex.  

Situaţia Universităţii Cedarville nu este însă unică. Universitatea face parte din Consiliul Universităţilor şi Colegiilor Creştine, o asociaţie care cuprinde 121 de colegii şi universităţi. Toate aderă la un cod de conduită morală similar cu cel al Universităţii Cedarville. Din cauza presiunilor  din afară,  unele universităţii deja au cedat. Universitatea Hope College din Michigan a anunţat recent că va acorda cuplurilor homosexuale căsătorite aceleaşi beneficii care sînt acordate cuplurilor heterosexuale. Un colegiu menonit a făcut la fel, iar Universitatea Baylor din Texas şi-a revizuit codul de conduită morală şi a eliminat relaţiile homosexuale din lista comportamentelor interzise. Universităţile care încă se opun se confruntă cu probleme extrem de neplăcute, inclusiv ameninţări cu suspendarea acreditarii sau a asistenței financiare. Unele colegii creştine primesc milioane de dolari anual din partea statului, iar eliminarea subvenţiilor ar putea avea un impact dezastruos. Cedarville University, de exemplu, primeşte anual 25 de milioane de dolari din partea guvernului. Alte universităţi sînt constrînse să refuze asistenţa financiară pentru a-şi menţine independența şi valorile. Un exemplu e Patrick Henry College din Virginia, care se specializează în educaţia universitară a studenţilor ce au fost instruiți la domiciliu. 

Gordon College e un alt colegiu creştin, în Massachusetts. Anul trecut bordul de acreditare al colegiilor şi universităţilor din Massachusetts i-a cerut să-şi revizuiască codul de conduită morală și să elimine interdicţia relaţiilor homosexuale. În martie anul acesta colegiul a anunţat că nu o va face şi că îşi menţine poziţiile biblice privind homosexualitatea. Represaliile au urmat imediat. Oraşul Salem, unde se afla colegiul, a anulat un contract al municipalităţii cu colegiul. 

Atacurile presei la adresa colegiilor creştine care interzic homosexualitatea sînt crunte. În 2013 presa a fost fără milă împotriva unor colegii creştine din Nebraska (Grace University) şi Carolina de Sud (Erskine College) care au expulzat ori criticat public cîţiva studenţi homosexuali ce făceau agitaţie homosexuală în campusurile universitare. Dezbateri similare şi la fel de furtunoase privind homosexualitatea au avut loc anul acesta şi la prestigiosul colegiu creştin Wheaton College din Chicago. [Recomandăm articolul semnat de Emma Green: Gay Rights May Come at the Cost of Religious Freedom, publicat în The Atlantic din iulie.]

Trinity Western University și altele

 

Orice discuţie privind presecuția universităţilor creştine trebuie să menţioneze şi cazul cu totul strigător la cer a lui Trinity Western University din Vancouver, Columbia Britanică, despre care am scris deseori de-a lungul anilor. Această universitate e cea mai prestigioasa universitate creştină din Canada. Şi ea are un cod de conduită morală care interzice relaţiile sexuale imorale, inclusiv pe cele homosexuale. În anii recenţi Universitatea a fost dată în judecată pentru a i se retrage acreditarea din acest motiv. Lucrurile au evoluat cît se poate de îngrijorător anul acesta. În 2014 Universitatea a solicitat acreditare în Ontario, dar cererea i-a fost respinsă din cauza poziţiilor ei biblice privind homosexualitatea. Universitatea a dat bordul de acreditare în instanţă, dar a pierdut. Mai devreme, în iulie, un tribunal din Ontario a emis o decizie critică la adresa universităţii, acuzînd-o de discriminare.  

Dar există şi alte consecinţe, la fel de îngrijorătoare, cauzate de legalizarea căsătoriilor homosexuale. De acum înainte, dacă bisericile îşi vor închiria clădirile pentru nunţi, vor trebui să le închirieze şi pentru nunţile homosexuale. Homosexualilor li s-a acordat un drept constituţional la sodomie şi căsătorii homosexuale. Asta înseamnă aceleaşi beneficii şi privilegii pentru ei de care s-au bucurat pînă acum familiile şi căsătoriile tradiţionale. Consecinţe similare se vor produce şi privind adopţiile copiilor. O dată transformate în drept constituţional, căsătoriile homosexuale vor impune serviciilor creştine de adopţii să permită adopţiile copiilor de către homosexuali. O altă consecinţă, pînă acum puţin previzibilă, dar la fel de radicală, sînt asigurările. Unele companii de asigurări americane deja au anunţat că nu vor asigura bisericile care nu fac căsătorii homosexuale, din cauza posibilităţii ca acestea să fie date în judecată. O altă consecinţă îi va afecta asistenţii sociali.  Mulţi dintre ei sînt afiliaţi cu organizaţii religioase şi îşi fac lucrarea din convingeri morale şi religioase. Gîndiţi-vă, de exemplu, la călugări ori călugăriţe. Chiar şi Maica Tereza, dacă ar fi în viaţă, ar fi afectată de legalizarea căsătoriilor homosexuale. Ea şi măicuţele care îngrijesc copiii în orfelinate ar putea fi constrînse să permită homosexualilor să adopte micuţii crescuţi ori îngrijiţi de ele.  

Dacă unii dintre cei care citiţi aceste rînduri încă sînteţi sceptici, vă invităm să continuaţi să citiţi cu atenţie. Asistenţii sociali catolici din America, de exemplu, fac parte dintr-o asociaţie de acreditare numită Asociaţia Naţională a Asistenţilor Sociali (National Association of Social Workers). Asociaţia are un cod specific de conduită, numit Codul eticii şi al valorilor (Code of Ethics and Values). Recent, codul a fost revizuit şi interzice asistenţilor sociali să diferenţieze între căsătoriile tradiţionale şi cele homosexuale. Dilema e mare pentru creştinii care se implică în munca de caritate. Revizuirea codului declară viziunea creştină a familiei lipsită de etică. În final, asta înseamnă că asistenţilor sociali creştini li se va permite să hrănească doar trupul săracilor, dar nu şi sufletele lor.

Politica șantajului fiscal

 

Probabil, însă, că cea mai îngrijorătoare consecinţă a legalizării căsătoriilor homosexuale este campania, începută după 26 iunie, de a suprima scutirile de taxe de care beneficiază bisericile americane de foarte mulţi ani. Campania a fost demarată de un grup de profesori de drept, iar dacă reuşeşte, consecinţele vor fi devastatoare. Anual grupurile religioase non-profit americane investesc 13 miliarde de dolari în proiecte internaţionale. Aţi citiţi corect: 13 miliarde de dolari. Din sumele acestea  beneficiază săracii ţărilor subdezvoltate, femeile însărcinate, bolnavii, grupurile marginalizate, refugiaţii, sinistraţii, victimele războaielor de pretutindeni, orfanii. Milioane din aceşti dolari sînt investite şi în România, în diverse proiecte caritabile. Sumele acestea finanţează şcoli, clinici, orfelinate, universităţi, spitale, reţele de caritate, servicii de consiliere  şi institute teologice în toată lumea. Dacă aceste sume vor fi taxate, este evident că implicaţiile vor fi cît se poate de nefavorabile. 

O ştire cu totul şocantă a fost publicată pe 29 iulie de Catholic News Agency. Recent, liderii mişcării homosexuale din America s-au întrunit la San Francisco şi au decis să lanseze acţiuni judecătoreşti pentru eliminarea din legile Americii a tuturor clauzelor care protejaza religia, biserica şi creştinii de acţiunile judecătoreşti instituite de homosexuali. Un exemplu sînt legile care permit păstorilor şi preoţilor să refuze să oficieze căsătorii homosexuale ori bisericilor să nu îşi închirieze clădirile pentru nunţile homosexuale. Şase fundaţii mari ale Americii deja au donat grupurilor homosexuale 4, 8 milioane de dolari pentru lansarea de astfel de acţiuni judecătoreşti. [Detalii aici]

Bisericile prinse ca într-un clește

 

Bisericile sînt aşadar prinse ca într-un cleşte. Autonomia bisericii este subminată şi ignorată. Statul foloseşte politica socială seculară să direcţioneze Biserica, cea mai veche, onorabilă şi puternică instituţie care contra-balansează Statul, într-o direcţie dorită de acesta, dar care e în conflict flagrant cu Biblia şi tradiţia creştină.  

Unii vor spune că aceste exemple nu sînt relevante pentru România. Cei care afirmă aceasta se înşeală. Uniunea Europeană constrînge tot mai mult, prin instituţiile ei, ţările membre să se conformeze unei viziuni seculare a societăţii, inclusiv instituţionalizarea revoluţiei sexuale în ţările membre. Asta se vede în rezoluţiile care sînt periodic adoptate în Parlamentul European ori Consiliul Europei. Un efect similar îl au deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului. De aproape 20 de ani CEDO e obsedată cu drepturile homosexualilor. În majoritatea cazurilor care au implicat drepturile homosexualilor şi libertatea religioasă, CEDO a dat dreptate homosexualilor, subminînd astfel libertatea religioasă şi punînd drepturile homosexualilor deasupra libertăţii religioase şi a intereselor legitime ale Bisericii. Şi în România sînt universităţi creştine. Dacă CEDO va declara existența în întregul spaţiu european al unui drept la căsătorii homosexuale, care va fi reacţia universităţilor noastre creştine? Care va fi impactul acestor decizii asupra codului de conduită morală pe care aceste universităţi le-a adoptat? Vor fi chemate aceste universităţi în instanţă, vor fi închise ori li se va suspenda acreditarea?

Oliari v. Italia

 

Luna aceasta CEDO a făcut un pas şi mai extrem în direcţia aceasta. După ce ani de-a rîndul a refuzat să recunoască un drept la căsătorii homosexuale, pe 21 iulie a emis o decizie care impune Italiei să adopte legislaţii privind parteneriatele civile între persoane de acelaşi sex. [Decizia judecătorească poate fi citită aici] Cazul Oliari v. Italia este o decizie puerilă. Decizia se aseamănă mai mult cu un studiu statistic privind situaţia la zi a căsătoriilor şi uniunilor homosexuale în Europa şi America. Îi lipseşte acel raţionament jurisprudenţial care deosebeşte o decizie judecătorească de un comentariu jurnalistic. În opinia noastră, raţionamentul propus de CEDO este apă de ploaie. Este un diktat al unei instituţii europene care pe zi ce trece îşi pierde legitimitatea şi se transformă într-o asociaţie de intelectuali radicali obsedaţi de sexualitatea perversă a începutului de mileniu. Italia a anunţat că va face recurs la Marea Cameră a CEDO. [Recomandăm un articol scris pe acest subiect de Andreea Popescu, avocat roman internaţional din Strasbourg. Andreea lucrează la prestigiosul institut creştin European Center for Law and Justice: citește aici] 

Cazul Oliari dovedeşte cît de neputincioşi sîntem noi în faţa acestor instituţii suprastatale, care nu dau socoteală nimănui pentru deciziile lor, oricît de bizare ar fi ele. Biserica şi liderii noştri spirituali ar trebui să fie preocupaţi de aceste evenimente. 

Există şi veşti bune!

 

Există însă şi veşti bune. Ar fi fost de aşteptat ca după legalizarea căsătoriilor homosexuale procentul americanilor care le agreează să fi crescut peste noapte şi vertiginos. Dar asta nu s-a întîmplat. Spre surprinderea tuturor, în doar o săptămînă după legalizarea lor procentul americanilor care sînt de acord cu căsătoriile homosexuale a scăzut de la 48% în ianuarie la 42% la începutul lui iulie. Explicaţia surprinde, dar dă lecţii. În prima duminică de după legalizarea căsătoriilor homosexuale, păstorii şi preoţii Americii au propovăduit împotriva sodomiei şi a căsătoriilor homosexuale. Mesajele lor au avut impact puternic în rîndurile enoriaşilor, iar rezultatul se simte deja în sondajele de opinie. Lecţia e deci cît se poate de simplă: cînd creştinii primesc învăţătura bună şi o pun în practică, rezultatele sînt pozitive şi reale. [Detalii privind sondajele de opinie pot fi citite aici] 

Dar există şi alte veşti bune. Luna aceasta cetăţeni din două ţări europene au lansat proiecte constituţionale de protejare a căsătoriei creştine. În Elveţia cetăţenii au strîns suficiente semnături pentru un referendum constituţional care să definească căsătoria creştină în Constituţia Elveţiei. La fel în Finlanda, unde anul trecut Parlamentul a legalizat căsătoriile homosexuale. Ca răspuns, cetăţenii au strîns semnături suficiente pentru ţinerea unui referendum naţional de abrogare a legii. 

Iar dacă unele tribunale o iau razna, există şi excepţii, Tribunalul Suprem al Statului Texas fiind unul dintre ele. Luna aceasta el a emis o decizie care impune primăriei oraşului Houston, al patrulea oraş ca mărime din America, să permită cetăţenilor să voteze într-un referendum de abrogare a unei ordonanţe municipale care extinde privilegii de nediscriminare transsexualilor. Cazul merită cunoscut. În 2014 consiliul municipal din Houston a adoptat o ordonanţă de nediscriminare împotriva transsexualilor. Bisericile oraşului au lansat un proiect de abrogare a ordonanţei în conformitate cu legea. Cu toate că nu aveau nevoie decît de 17.000 de semnături valabile, bisericile au obţinut peste 55.000, din care au înaintat primăriei 35.000 de semnături valabile. Oficialităţile primăriei au validat semnăturile şi au pregătit referendumuul. Primarul oraşului, însă, o lesbiană "căsătorită" cu o altă femeie, a invalidat un număr adiţional de semnături, reducînd numărul semnăturilor valabile la mai puţin de cele 17.000 necesare. Bisericile au chemat oraşul Houston în instanţă. Pe parcursul procesului, primăria oraşului a încercat să sechestreze predicile şi schiţele de predici ale unor păstori proeminenţi din oraş, în care aceștia discutau subiectul homosexualităţii. Îndrăzneala primăriei a şocat cetăţenii şi întreaga Americă. E, însă, o îndrăzneală care denotă obrăznicie şi răzbunare, asemenea practici fiind cunoscute doar sub regimurile comuniste. În final, pe 24 iulie, Tribunalul Suprem al Statului Texas a impus autorităţilor municipale să permită referendumul, care e programat pentru luna noiembrie.

ALIANȚA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA 
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, București
Tel. 0741.103.025; Fax: 0318.153.082 
www.alianta-familiilor.ro 
office@alianta-familiilor.ro