Pagini

marți, august 09, 2011

INTERMEZZO LIRIC: ROMANŢE CA DE ALTĂDATĂ

SUMARUL BLOGULUI



I

Alungă dormi de-a dreapta mea, Selene,
şi de la sudul gleznelor subţiri
pînă la nordul leneşelor gene
abia te pot străbate din priviri.

Pe coapsa ta alunec de cu seară,
şi noaptea-ţi bîntui şoldurile line,
iar către ziuă, moale ca o ceară,
mă scurg pe ale sînilor coline…

E bine-aşa, şi toate-mi cîntă-n strună,
şi ca prin farmec aripile-mi cresc...
Ştiind că frumuseţea se răzbună,
nu vreau defel din somn să te trezesc...


II

Atît te rog: să minţi frumos, iubito;
să minţi cu ochii tăi de altădată,
cu gura ce-ndelung am jinduit-o,
cu vocea ta pe strune vechi cîntată!

Să minţi cu jocul mîinilor mlădii,
cu-nfiorarea umerelor goale,
cu tot ce-ai fost şi-ai fi putut să fii
în aurora visurilor tale!

Eu n-am să tulbur dulcea ta minciună,
ci voi surîde multor amintiri,
ciulind urechea, să aud cum sună
povestea unei veşnice iubiri.


III

Rămaşi mereu mai singuri, închişi ca-ntr-un gheţar
în alba citadelă a timpului stelar,
vom adormi ca mîine, cu visurile sloi,
şi va muşca uitarea cu şapte guri din noi.

Nici cerul, nici pămîntul n-or mai avea habar
de dragostele noastre din luna lui Florar:
vor geme-aceleaşi vînturi, vor plînge-aceleaşi ploi,
dar niciodată vremea nu va căta-napoi.

De-aceea n-am, iubito, nimic să-ţi dau în dar
decît această sete a cărnii după har,
căci rămăşagul nostru cu cele de apoi
e că pămînt şi ceruri cîndva s-or face noi...

Răzvan CODRESCU

3 comentarii:

  1. Dle Codrescu, daca n-ar fi antrenarea cu cantarea cantarilor, ati face sa i se iveasca dorinte nepotrivite si unui calugar ca mine...

    RăspundețiȘtergere
  2. Exista o splendoare a desuetudinii si o sanctitate a eros-ului.

    RăspundețiȘtergere