În perioada 17-19 octombrie 2008, s-au desfăşurat la Constanţa lucrările Colocviului internaţional cu titlul „Patristică şi ecume-nism” («Patristique et œcuménisme. Thèmes, contextes, person-nages» ), cu participarea mai multor prestigioase personalităţi eu-ropene din domeniul patrologiei. Comunicările au fost susţinute în limbile franceză, italiană şi engleză. Colocviul a fost organizat de d-nii Cristian Bădiliţă şi Răzvan Ionescu, cu binecuvântarea Î. P. S. Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, de către Facultatea de Teologie “Sf. Apostol Andrei” a Universităţii “Ovidius”, împreună cu Arhi-episcopia Tomisului.
Lista (aici ordonată alfabetic) cu numele conferenţiarilor şi titlurile comunicărilor cred că este de la sine grăitoare:
Monique Alexandre (Paris): “Yves Congar”;
Ysabel de Andia (Paris): “Regards croisés sur la Sagesse”;
Cristian Bădiliţă (Paris): “Gratia Dei et libertas nostri arbitrii: Jean Cassien ou la revanche de l’ortho-doxie”;
Angelo di Berardino (Roma): “Il dogma del’Immaculata Concezione e la Tradizione cristiana”;
Marie-Hélène Congourdeau (Paris): “Des Pères latins à Byzance vers la fin de l’empire”;
Marius Cruceru (Oradea): “Augustine and oecumenism: a short presentation of the Augustinian view on other Christian groups”;
Dominique Gonnet (Lyon): “La portée œcuménique de la collection «Sources chrétiennes»”;
Petre Guran (Bucureşti): “Imperial Church and «Micro-Christen-doms»: historical factors”;
Olga Lossky (Paris): “Élisabeth Behr-Sigel (1907-2005)”
Andrew Louth (Durham): “Patristic Scholarship and Ecumenism”;
Toader Paleologu (Copenhaga): “Catholicisme et oecumenisme chez Joseph de Maistre et Vladimir Soloviev”;
Lorenzo Perrone (Bologna): “Abramo, padre di tutti i credenti: Louis Massignon e l'ecumenismo della preghiera”;
Michel Stavrou (Paris): “La question du Filioque chez Blemmydès”;
Lucian Turcescu (Montréal): “Devotion versus Theology? Some Ma-riological Issues of Interest to Patristicians and Ecumenists”;
Davide Zordan (Trento): “I Padri e l'unità: Louis Bouyer e la lezione di Newman”.
Monique Alexandre (Paris): “Yves Congar”;
Ysabel de Andia (Paris): “Regards croisés sur la Sagesse”;
Cristian Bădiliţă (Paris): “Gratia Dei et libertas nostri arbitrii: Jean Cassien ou la revanche de l’ortho-doxie”;
Angelo di Berardino (Roma): “Il dogma del’Immaculata Concezione e la Tradizione cristiana”;
Marie-Hélène Congourdeau (Paris): “Des Pères latins à Byzance vers la fin de l’empire”;
Marius Cruceru (Oradea): “Augustine and oecumenism: a short presentation of the Augustinian view on other Christian groups”;
Dominique Gonnet (Lyon): “La portée œcuménique de la collection «Sources chrétiennes»”;
Petre Guran (Bucureşti): “Imperial Church and «Micro-Christen-doms»: historical factors”;
Olga Lossky (Paris): “Élisabeth Behr-Sigel (1907-2005)”
Andrew Louth (Durham): “Patristic Scholarship and Ecumenism”;
Toader Paleologu (Copenhaga): “Catholicisme et oecumenisme chez Joseph de Maistre et Vladimir Soloviev”;
Lorenzo Perrone (Bologna): “Abramo, padre di tutti i credenti: Louis Massignon e l'ecumenismo della preghiera”;
Michel Stavrou (Paris): “La question du Filioque chez Blemmydès”;
Lucian Turcescu (Montréal): “Devotion versus Theology? Some Ma-riological Issues of Interest to Patristicians and Ecumenists”;
Davide Zordan (Trento): “I Padri e l'unità: Louis Bouyer e la lezione di Newman”.
În cuvântul său rostit în încheiere, Î. P. S. Teodosie a subliniat: “Activitatea dumneavoastră mi se pare providenţială, pentru că suntem cu toţi în căutarea Sfinţilor Părinţi, cărora vrem să le urmăm exemplul, să ne îmbrăcăm în spiritualitatea lor, în gândirea lor, în felul lor de viaţă. Sfinţii Părinţi sunt actuali şi necesari. [...] Trebuie să fim cu toţii conştienţi că noi căutăm unitatea Bisericii. Aceasta nu poate fi nici obiectul unei negocieri, nici al unei lupte, ci al unei descoperiri. Acesta trebuie să fie mesajul nostru: să cercetăm şi să descoperim”.
Editura Beauchesne va publica în scurt timp un volum care va reuni toate comunicările acestui colocviu (şi care ar fi de dorit să se tra-ducă şi în româneşte). Despre ecourile internaţionale ale colocviului puteţi afla aici:
---------------------------------
Am preluat informaţiile şi fotografiile de pe proaspătul blog al d-lui Răzvan Ionescu: “Ferestre în pridvor”
pe care-l semnalez cu bucurie şi bune nădejdi. (R. C.)
Badilita si Ionescu?
RăspundețiȘtergereInteresant, numai la asta nu m-am asteptat.
Acum inteleg refuzul d-lui Ionescu de a se asocia cu unii semnatari pe acest blog.
un amic
A cădea la "pace academică", într-un context instituţional, nu înseamnă a gîndi la fel sau a fi prieten la cataramă cu colaboratorii. Pe de altă parte, trebuie să înţelegem şi noi, cu oricîtă întîrziere (interbelicii înţeleseseră - dovadă "Criterion"-ul, de pildă), că a fi în dezacord de idei şi atitudini cu cineva nu înseamnă să-l conteşti total şi să rupi cu el orice tip de relaţie. Acesta e un reflex primitiv sau bolnav, de ţoapă cătrănită şi complexată. Eleganţa - fie aristocratică, fie intelectuală - se exprimă şi în a-ţi trata adversarul în mod civilizat, cu distanţă critică senină, cu disponibilitate dialogală,lăsînd mereu şi "loc de bună-ziua", cum se spune.
RăspundețiȘtergerePoziţia d-lui Ionescu faţă de acest blog n-are absolut nimic de-a face cu vreo concesie făcută altor cîrdăşii impure.
(Adaug în paranteză, ca să dau multora o pricină de satisfacţie, că d-l Bădiliţă, dincolo de expunerea sa strălucită, a primit o lecţie destul de usturătoare de la d-l Michel Stavrou, editorul lui Blemmydes, în legătură cu înţelegerea poziţiei acestuia faţă de adaosul Filioque, confirmîndu-se astfel dreptatea d-lui Mircea Platon dintr-o polemică recentă, consultabilă şi pe acest blog.)
De acord cu dvs. in ceea ce priveste pacea academica, totusi nu pot sa nu remarc talentul dvs. extraordinar de a preface albul in negru si invers (poate mi se pare), dupa cum o cere situatia. Sa vedem cand va avea dl. Ionescu o initiativa comuna cu dl. Platon. De abia atunci o sa amestec si eu culorile.
RăspundețiȘtergereNu poti sa cresti decat in dialog . Ma bucura sa aud despre astfel de manifestari care arata ca incepem sa reintram in normal . Nu e nimic aiurea sa dialoghezi . Oricum biserica este in afara omenescului . Iar dogmele de-a lungul timpului au continut muuuuult prea mult omenesc . Cei care au Duhul se intalnesc pe culmi - spunea candva Antonie Plamadeala . Acolo dogmele nu pot tine pasul cu iubirea divina . Prezenta este ceva care este vizibil . Poruncile sunt universale . Nu poti dogmatiza iubirea de aproapele . Nu poti dogmatiza relatia VIE nascuta din citirea Scripturii ( acolo unde logoii intrupati ai Scripturii - asa cum arata stralucit marele Maxim - transforma oamenii , nu dupa confesiune sau dogmele expuse ) . "Cocorii" Sf.Grigorie de nazians nu au ce cauta pe astfel de culmi . Un athonit ca Pr.Sofronie intelegea mai bine ca oricine "ingustimea " si primea la Essex chiar si femei . Ma opresc aici in speranta ca veti depasi eleganta in favoarea IUBIRII autentice . Nu politete . Iubire . Nu "buna ziua" , iubire AUTENTICA DE VRAJMASI . Iar Badilita nu e un "vrajmas" al Cuvantului Domnului . Altfel nu s-ar fi antrenat in proiectul Septuaginta .
RăspundețiȘtergereP.S Badilita prin publicatiile sale nu lasa loc de interpretare . Ca are sau nu scaderi ( firesti oricarui om ) este una . Insa per ansamblu ideea lui Filioque poate fi gasita la Sf. Maxim Maturisitorul care nu lasa loc la interpretari prin a sa scrisoare catre Marinos . Sau la alti parinti printre care as enumera Epifanie al Salaminei ( citibil acum la Polirom in colectia Traditia crestina ) . Daca cititorii romani ar beneficia de scrierile catolicului Yves Congar cred ca s-ar mai diminua prejudecatile( ca sa nu zic nestiinta patrologica ) .Oare cati au citit Bobrinskoi- Congar la editura IBMBOR ( va las placerea sa ghiciti titlul)? Daca ortodocsii ar citi tratatul Sf.Toma Aquino - Despre trinitate ( aparut la editura Gutenberg) poate ca ar intelege ca scolastica nu este un bau-bau decat pt. inculti .
D-nul Ionescu, dacă nu mă înşeală memoria, a avut o iniţiativă comună cu d-l Platon atunci când au publicat laolaltă în Gazeta de Transilvania, textele referitoare la laicat, amandoi aflându-se împreună în polemică cu Teodor Baconski. Pe urmă nu îmi aduc aminte să se fi aflat pe baricade diferite în dezbaterile legate Mitropolitul Corneanu şi Episcopul Drincek. Pe de altă parte,atunci când ne referim la patristică ori patrologie avem în vedere scrierile Sfinţilor Părinţi care au fost elaborate in primele opt veacuri creştine când Biserica încă nu se despărţise. E dreptul dvs. să socotiţi nocivă cercetarea în comun a acestor surse comune într-un cadru institutional al cărei rezultat după cum se poate constata (citind textul redactat de autorul blogului intr-o cat se poate de coerentă limbă română)nu a fost nicidecum năvala într-o biserică greco-catolica şi împreuna mărturisire şi cuminecare laolaltă.
RăspundețiȘtergereAnonimului "bădiliţian":
RăspundețiȘtergereAveţi dreptate că adevăratul creştin ar trebui să se mişte - cu mai multă sau mai puţină eleganţă, deşi eleganţa nu prinde rău - între înţelegere şi iubire.
Nu pot fi însă de acord cu prezumţia de incultură cu care vă raportaţi generalizator la Ortodoxie. Mai degrabă suficient-incultă este atitudinea dvs. de a absolutiza cîteva lecturi de care păreţi atît de mîndru că le-aţi făcut, cu naivitatea impură de a crede că alţii, dacă nu le absolutizează la fel cu dvs., înseamnă musai că le ignoră. Suferiţi de un scolasticism prost, în sensul foarte larg al cuvîntului (mă refer la "scolasticism", nu la "prost"). Iar dacă din toată discuţia aţi înţeles că noi l-am considera pe d-l Bădiliţă "un vrăjmaş al Cuvîntului Domnului", atunci păcat de timpul pe care l-aţi pierdut cu acele lecturi onorabile! Căci rostul unei lecturi nu este acela de a te putea lăuda că ai făcut-o, ci acela de a te ajuta să pricepi mai just realităţile şi ideile cu care vii în atingere. Dacă pricepi atît de anapoda după ce ai citit maldăre de cărţi, atunci mai bine nu te-ai fi ostenit în direcţia aceasta, ci ţi-ai fi căutat o alta, mai amăsurată puţinei putirinţe. Citindu-vă comentariul, mi-a venit în minte proverbul acela cu măgarul care se crede învăţat pentru că poartă cărţi în samar...
Mai cereţi-i, eventual, un cuvînt de învăţătură culturală şi adulatului dvs. Cristian Bădiliţă, care e infinit mai subtil şi ar putea să vă ajute, vorba Împuşcatului, "să prefaceţi cantitatea într-o nouă calitate"!
Daca dl. Ionescu o sa fie prezent la Congresul Laicatului pe care am auzit ca-l faceti impreuna cu prietenii, atunci o sa cred ca este alaturi de Badilita conjunctural. Daca o sa fie ocupat in acea perioada, nu o sa va mai credem. Negrul poate sa ramana si negru, albul poate sa ramana alb. Dupa cum l-am vazut aici pe blog, pana la urma crestinismul lui este cultural si academic, structural mai aproape de "badilitieni" decat de, cum sa le zic, "platonicieni". Pentru primii, cazul Corneanu, este doar un accident, amendabil, dar un accident pana la urma, pentru ceilalti a fost un semnal de unire in Hristos. Iar dvs, d-le Codrescu, sinteti cand cu unii, cand cu altii, dupa cum va simtiti in stare, asa, ca Pilat din Pont. Eu nu va acuz, dar e prea transparent ca sa nu se vada. Amicii dvs. ce zic?
RăspundețiȘtergereAmicii (văd că vă obsedează cuvîntul ăsta!)probabil sînt şi ei perplecşi să vadă atîta îndîrjire şi obtuzitate la un comentator care se crede paznicul lui Hristos. Spuneţi "cultural" şi "academic" de parcă acestea ar fi cele mai mari păcate pe care le poate avea creştinismul. Iar a-mi face proces de intenţie numai pentru că pentru mine lumea nu se împarte dihotomic în alb şi negru, în "platonicieni" şi "bădiliţieni", denotă nu doar puţinătate mintală, dar şi un cinism parşiv de intrigant ieftin şi resentimentar, din acea specie parazitară din pricina căreia de 20 de ani nimic nu se poate lega şi construi în lumea românească. Creştinismul dvs. "amical" e un fel de birou de plătit poliţe şi de descărcat umori, un fel de afacere de gaşcă patibulară şi seren-acefală, cu accente de "miticism" caragialesc.
RăspundețiȘtergereAş fi foarte mulţumit ca dvs. (şi alţii ca dvs.) să vă supăraţi iremediabil şi să nu mai daţi tîrcoale acestui blog (de pe care oricum, de aci înainte, am să vă şterg "comentariile" fără să-mi tremure mîna). V-am răbdat destul insolenţele şi diversiunile: colportaţi-vi-le de acum pe alte căi! Şi drăcuiţi-mă "creştineşte" (ba chiar cu acurateţe "ortodoxă"), dacă ăsta este preţul de a putea respira în "alba-neagra" mahalalei democratice!
Ponţiu Pilat
(Pilat din Pont nu există)
Iată în sfârşit unitatea de măsură doctrinară lămuritoare asupra deplinei mărturisiri creştin-ortodoxe: Congresul Laicatului! Trebuie limpede înţeles că de îndrăzneşte cineva să fie ocupat(ă) cumva în acea perioadă, gata, a feştelit-o! Rămâne pe dinafară de Hristos! Dacă avem o "societate civilă" formată din prieteni, de ce să nu avem şi un "laicat" alcătuit după aceleaşi criterii de prietenie, bineînţeles de astă dată format din alţi amici? Iar "baba ortodoxă" dezavuată de d-nul Baconski, neparticipând la Congresul Laicatului, nu numai că va rămâne iarăşi pe dinafară, dar îşi asumă riscurile să treacă printr-o profundă criză de identitate, băgând săraca de seamă cu îngrozire că nu e nici laicat, nici societate civilă...
RăspundețiȘtergereLuminati-ma si pe mine, va rog. Ce este cu acest Congres al laicatului? Este o figura de stil sau va fi un fapt real? Daca se va intampla, cand si unde va avea loc?
RăspundețiȘtergereVa multumesc
Catalin Mares
Fireste ca baba ortodoxa nu e nici laicat, nici societate civilă. Este icoana vie.
RăspundețiȘtergereDomnului Cătălin Mareş:
RăspundețiȘtergereNu este vorba de un Congres propriu-zis al întregului laicat ortotodox din Româmia (acela rămîne doar o frumoasă perspectivă, realizabilă poate în anii următori), ci de o scontată adunare consultativă a unor asociaţii ortodoxe cu caracter cultural sau social, din Bucureşti şi din ţară, în vederea unei mai bune cunoaşteri reciproce, a concertării unor acţiuni de interes public solidare cu rolul social şi educativ al Bisericii Ortodoxe Române, precum şi a pregătirii unei viitoare Conferinţe lărgite (ce-ar putea să se desfăşoare chiar anul viitor). Este o încercare (deocamdată în stadiu de bună intenţie) în sensul mobilizării şi organizării la scară naţională a unor forţe laice active în spaţiul public de mai mulţi ani încoace (A.Z.E.C., Rost, Christiana, Pro Vita, Inter-ul de la Cluj, Scriptum-ul de la Sibiu, "Sfinţii Martiri Brâncoveni" de la Constanţa etc.), inclusiv a unor personalităţi laice ortodoxe binecunoscute în viaţa cetăţii, dincolo de orice cadru instituţional (Dan Puric, Costion Nicolescu, Dan Ciachir ş. a.). Această adunare ar putea avea loc spre sfîrşitul lunii noiembrie, într-un spaţiu adecvat din Bucureşti, cu acces deocamdată limitat. Pe măsură de lucrurile se vor cristaliza, vom reveni şi cu alte informaţii pe mai multe bloguri. Dumnezeu să ne ajute să punem bun început.
Va multumesc pentru raspuns. Sa dea Domnul sa se intample si, mai ales, sa aduca roade.
RăspundețiȘtergereVa spun un secret: laicatul se va rupe in doua cand va veni vorba despre sfintii inchisorilor. Multi nu vor fi de acord cu prezenta legionarilor in Sinaxar, dupa cum nici BOR nu va accepta asa ceva.
RăspundețiȘtergereDomnule Codrescu,
RăspundețiȘtergereSalut semnalarea pe blogul dvs. a coloviului de la Constanta. Ma bucur, in ciuda unor comentatori blocati intr-un mai vechi 'proiect' la care am pus si eu, regretabil, niste caramizi cu catava vreme in urma, ma bucur, asadar, sa vad ca, in sfarsit, dnii Badilita si Ionescu pot din nou sa colaboreze (si inca intr-un mod stralucit). Inclin sa cred ca pacea pe care ati numit-o, precaut, 'academica' are temeiuri si in afara Academiei.
Despre partea platonicienilor si badilitienilor, va rog sa nu fiti radical. Nu va prinde.
Cu cele mai bune ganduri,
jb
Ei, ce fain e blogul lui Razvan Ionescu!
RăspundețiȘtergereMultumesc de semnalare.
Mirîndu-se de ce m-am supărat şi de ce nu mai las să-i treacă "comentariile" indigne, "amicul anonim" continuă să-mi facă procese de intenţie, cu insinuări de un absurd amuzant, cum ar fi aceea că aş avea "interese editoriale" şi că n-aş vrea să mă stric cu cei care publică sau ar putea publica la Editura Christiana, pentru că "editura are nevoie de bani" şi eu de "salariu".
RăspundețiȘtergereNevoie de salarii şi de bani în general cred că avem cu toţii, fie persoane fizice, fie persoane juridice. Dar banii, atîţi cîţi sînt, ni-i cîştigăm cu totul altfel decît îşi închipuie cutare "amic"; şi nu "cu orice preţ", căci atunci n-am mai pierde vremea pe bloguri şi prin mici publicaţii sau edituri "nealiniate", ci am găsi treburi mai "rentabile" de făcut. Spuneţi-mi însă, domnule anonim "amical" cîrtitor: din cele peste vreo 20 de cărţi ale d-lui Bădiliţă, sau din cele aproape 10 cărţi ale d-lui Ionescu, a apărut vreuna la Christiana? Sau a văzut cineva măcar în planurile editoriale ale Christianei numele celor doi "împricinaţi"? În schimb, veţi vedea că a apărut cartea d-lui Platon, "Ortodoxia pe litere", şi că este scontată apariţia unei alte cărţi semnate de d-l Platon în tandem cu d-l Fedorovici. Cum vi se pare în legătură cu presupusul meu "mercantilism" editorial? Genul acesta de supoziţii, bănuieli sau insinuări impure nu vă întăreşte poziţia, ci v-o compromite şi mai mult, dovedind şi lipsă de inteligenţă, şi lipsă de caracter. Prin urmare, nu vă mai agitaţi, pentru că în cazul unor stupidităţi şi necuviinţe atît de parşive nu sînt dispus să mă las înduplecat, nici dacă ar fi să rămîn singur pe acest blog (cum singur, de altfel, am şi început maian).
Orice ati spune, dl. Ionescu nu are de a face cu esentialul din crestinism: comuniunea. Fara comuniune nu ar exista nici Biserica, nici icoana, nici Sf. Impartasanie. Legatura dintre noi si Dumnezeu se face numai in comuniune cu cel de langa noi. Sintem ceea ce sintem datorita celor care ne sunt alaturi, de la Sfinti si stramosi pana la familia de prieteni intru Hristos. Degeaba sare dl. Ionescu, anonim dar straveziu, sa spuna ca "laicatul" a devenit o afacere intre prieteni. Dumnealui ii place ideea de "laicat" (si o poate apara in ziar) doar ca frumoasa abstractiune teologica, dar este incapabil sa fie alaturi, in comuniune cu celalalt. Ba gaseste permanent motive ca sa se departeze, pentru ca nu-i place "intimitatea" celuilalt, il irita. Ajuns "in situatie", ii scapa "argumentul". Liantul comunitatii (Bisericii) este Iubirea. Iar dl. Razvan Ionescu se afla permanent pe langa argument, chiar daca o face cu inteligenta, delicatete si gratie.
RăspundețiȘtergereVă înşelaţi. Nu sunt şi nici nu-mi doresc sa fiu Răzvan Ionescu. De altfel, persoana dânsului nu-mi spune mai nimic (in afara a ceea ce a scris pe acest blog pe care mă uit din când în când), cu toate că la un moment dat, mai demult, ne-am intâlnit odată sau de două ori în casa poetului Marin Sorescu. Eram amândoi mult, mult mai tineri.În sfârşit, nu contează. Citind aceste comentarii am observat (şi remarc în continuare asta şi la d-nul Bob de muştar) semnele unei maladii de care lumea suferă parcă din ce în ce mai tare în zilele noastre: nombrilismul. După această maladie laicatul este numai acolo unde mă aflu "eu", adevărul este numai acolo unde mă aflu "eu", comuniunea este numai acolo unde ma aflu "eu", prietenia este numai acolo unde ma aflu "eu" şi tot aşa mai departe, riscând sa bănuim că şi Hristos se află doar acolo unde sunt "eu". Nu vă cunosc, nu ma cunoaşteţi, dar atâta vreme cât ne aflăm în aceeaşi Biserică, nici să vrem nu avem cum să nu fim împreună. În rest lăsaţi oamenilor libertatea de a fi unde şi cu cine doresc, după afinităţi, după vremuri, după cum îşi alege fiecare să-şi poarte viaţa!
RăspundețiȘtergere