tag:blogger.com,1999:blog-6146195831520840078.post7223910946509660285..comments2024-01-13T04:55:15.737+02:00Comments on Blogul lui Răzvan Codrescu: ÎNTRE MĂRIRE ŞI SLAVĂRăzvan Codrescuhttp://www.blogger.com/profile/02880173745725996944noreply@blogger.comBlogger13125tag:blogger.com,1999:blog-6146195831520840078.post-64570340671795300192015-03-25T22:08:47.780+02:002015-03-25T22:08:47.780+02:00După cum se poate observa nu sunt un anonim.
Datel...După cum se poate observa nu sunt un anonim.<br />Datele de contact sunt reale și revin cu aceeași întrebare, de mai jos:<br />De unde se poate cumpăra sau citi această carte scrisă de preotul Paraschiv Angelescu "Slavă şi mărire" Tipografia cărţilor bisericeşti, Bucureşti, 1939 <br />Ioan 0722281484<br />Mai există și fascicola a doua!!!!!<br />Rogu-vă, dacă cineva o are în bibliotecă să o/sau/ să le transmită pe adresa de e-mail: infaurarad@yahoo.com<br />Cu mulțumiri anticipate!<br />Bucurii!Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6146195831520840078.post-70490445362813177712015-03-08T20:34:14.805+02:002015-03-08T20:34:14.805+02:00Chiar n-am habar. Poate vă răspunde Anonimul care ...Chiar n-am habar. Poate vă răspunde Anonimul care a făcut referința. Cred însă că poate fi găsită la bibliotecile teologice (a Facultății sau a Sfîntului Sinod).Răzvan Codrescuhttps://www.blogger.com/profile/02880173745725996944noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6146195831520840078.post-12850654427843261212015-03-07T23:19:29.878+02:002015-03-07T23:19:29.878+02:00De unde se poate cumpăra sau citi această carte sc...De unde se poate cumpăra sau citi această carte scrisă de preotul Paraschiv Angelescu "Slavă şi mărire" Tipografia cărţilor bisericeşti, Bucureşti, 1939 <br />Ioan 0722281484Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6146195831520840078.post-6927524026796621402011-01-22T18:06:25.349+02:002011-01-22T18:06:25.349+02:00unii vor ca SLAVĂ să fie din latină. Nu contează ...unii vor ca SLAVĂ să fie din latină. Nu contează la ei că în limbile italiană, săpaniolă, franceză, catalană, sardă acst cuvînt nu există şi nici prin texte latineşti nu s-a găsit. Ei vor să fie latinesc şi cred cu tărie că aşa trebuie să fi fost.<br />Se vede clar că nu poate fi din latină devreme ce în nici o limbă din Occident nu este vorba asta cu toate că Biblia a fost acolo numai în latină. Există în Vulgata vorba asta SLAVA? Dacă nici acolo nu e de unde presupune autoarea articolului că vine din latină? Din visări şi din dorinţe.<br />SLAVĂ este un cuvînt slavon. A rămas din Biblia în slavonă. El a devenit tradiţional şi este îndeobşte foarte bine înţeles. Cuvintele romîneşti sînt MĂRIRE şi PREAMĂRIRE.<br />Nu văd de ce ar fi cineva împotriva lor. <br />Mărire Ţie, Doamne!<br />Slavă Ţie, Doamne!<br />Slviţi pe Domnul.<br />Preamăriţi pe Domnul.<br />De ce să nu meargă MĂRIRE? E şi mai uşor înţeles de popor.Florin Croitoruhttps://www.blogger.com/profile/07611032713360509232noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6146195831520840078.post-81895930999481859332009-02-07T15:30:00.000+02:002009-02-07T15:30:00.000+02:00Cititi lucrarea lui Paraschiv Angelescu "Slavă şi ...Cititi lucrarea lui Paraschiv Angelescu "Slavă şi mărire" Tipografia cărţilor bisericeşti, Bucureşti, 1939Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6146195831520840078.post-22851742778203044602008-12-30T16:31:00.000+02:002008-12-30T16:31:00.000+02:00Eseul „Între mărire şi slavă”, scris de doamna Gab...Eseul „Între mărire şi slavă”, scris de doamna Gabriela Moldoveanu cu pasiune, talent şi la obiect, este pentru noi credincioşii ortodocşi logic şi util, un semnal de alarmă tras împotriva celor care încearcă să înlocuiască cuvântul „slavă” cu „mărire”.<BR/> Până şi în dicţionarele româneşti, apărute în vremea comunismului, se recunoaşte că „Dumnezeu este o fiinţă supremă, înzestrată cu atribute şi însuşiri supranaturale, superlative. Considerat de credincioşi drept cauză primordială, principiu fundamental al existenţei şi al ordinii universale, creator şi cârmuitor al lumii” („Mic dicţionar enciclopedic”, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1972).<BR/> Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, în cartea „Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă” (p. 12) ne spune: „În Apocalipsă 4,8 cele patru fiinţe (Serafimii) cântă neîncetat: „Sfânt, Sfânt, Sfânt e Domnul Dumnezeu, Atotţiitorul.” Prin aceasta ele dau slavă, cinste şi închinăciune Celui ce şade pe tron, Celui ce este viu în vecii vecilor.” (v. 9). [...] Apostolul Petru zice: „A Lui fie slava şi puterea în vecii vecilor, Amin” (I Petru 5,11), [...] iar Sfântul Apostol Pavel înalţă „cinste şi slavă Împăratului veacurilor” (I Tim 1,17).”<BR/> Felicitări doamnei Moldoveanu pentru acest eseu de folos credincioşilor ortodoşi: „Cei înţelepţi vor moşteni slava (Pilde 3,35)”. „Slavă Ţie Doamne, slavă Ţie.”Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6146195831520840078.post-56871410106506878302008-11-19T12:30:00.000+02:002008-11-19T12:30:00.000+02:00Pentru un "Anonim" respins (probabil jb):Treceţi c...Pentru un "Anonim" respins (probabil jb):<BR/><BR/>Treceţi cu vederea că eu nu am dat gir filologic textului, ci am scris cît se poate de clar în nota introductivă că "nu găsesc nici de vreun folos şi nici convingătoare ipoteza originii latine a cuvîntului slavă”, că mi se pare o "aventură etimologică fără suficient temei lingvistic", că sînt conştient de "rezervele de ordin istoric şi lingvistic" cu care textul va fi întîmpinat de profesionişti. Tot acolo am expus şi raţiunile de alt ordin pentru care totuşi l-am postat pe blog, dar ştiu că dvs. vi se pare oţios tot ce nu încape în competenţele dvs. filologice (şi-n predispoziţiile dvs. sufleteşti). În ce priveşte pasajul de care "v-aţi rîs" atît de copios, aşa credem noi, ortodocşii ăştia proşti, că toate-s daruri de la Dumnezeu şi că vom da oarecînd socoteală dacă le-am întrebuinţat bine sau rău. E bine însă că sînteţi o fire mai veselă: cică ar folosi la sănătate (cea a lui "corpus" fără "mens", care nici ea nu-i de lepădat).<BR/>Dacă aţi fi avut decenţa de a le formula fără zeflemele şi fără ireverenţiozităţi indigne (mai ales că e vorba despre o doamnă), observaţiile dvs. critice, deşi incomode, n-ar fi fost respinse. Aşa, însă, nu pot decît să vă urez să fiţi sănătos!Răzvan Codrescuhttps://www.blogger.com/profile/02880173745725996944noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6146195831520840078.post-25570515249024357142008-11-18T21:46:00.000+02:002008-11-18T21:46:00.000+02:00In noua editie a Liturghierului, aparuta recent la...In noua editie a Liturghierului, aparuta recent la Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, a fost inlocuit peste tot cuvantul "marire" cu "slava", inclusiv in Axion ("Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai slavita...").Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6146195831520840078.post-76458378354077298992008-11-17T15:43:00.000+02:002008-11-17T15:43:00.000+02:00Da am observat si noi credinciosii din biserica ac...Da am observat si noi credinciosii din biserica aceste schimbari in loc de slava se spune marire,sincer pe mine ma deranjeaza aceste schimbari ,Dumnezeu este mare ,noi trebuie sa-l slavim nu sa-l marim .Si in crez se spune acum si va veni cu marire in loc de slava .Eu in sufletul meu tot slava spun ca asa simt.Se simte clar o infuienta apuseana in toate cartile de cult care apar acum.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6146195831520840078.post-31721095525023489962008-11-17T13:33:00.000+02:002008-11-17T13:33:00.000+02:00Aici n-au ce discuta slavistii cu latinistii: treb...Aici n-au ce discuta slavistii cu latinistii: trebuie sa discute teologii intre ei si sa transmita turmei mesajul corectului inteles liturgic si duhovnicesc. Romano-catolicii si greco-catolicii nu mai au organ pentru chestiile astea: li s-a atrofiat. Trebuie lasati in plata Domnului si noi sa-i luminam macar pe ortodocsii nostrii!Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6146195831520840078.post-66599182423059079812008-11-17T13:12:00.000+02:002008-11-17T13:12:00.000+02:00Multumim mult pentru postare! Schimbarea slujbelor...Multumim mult pentru postare! Schimbarea slujbelor ma doare foarte tare in fiecare duminica si sarbatoare. Spre exemplu: Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai SLAVITA fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut pe tine Cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu Te MARIM! SLAVA de care se vorbeste aici vine de sus de la Dumnezeu dar MARIREA de la urma vine de la noi. Sau "Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu MANTUIESTE-NE pe noi." Grecii asa spun, ca pentru miluieste au alt cuvant, eleison. Putini vor sa-si lucreze mantuirea prin sfinti si aici se vede clar influenta protestanta. Mai sunt si alte multe schimbari dar nu ma mai lungesc cu citatele. Avem aici un inceput bun cu slava si marire. Multumim inca odata.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6146195831520840078.post-78284990598718776812008-11-17T12:53:00.000+02:002008-11-17T12:53:00.000+02:00Teologic,problema e pusa just. Lingvistic, totul e...Teologic,problema e pusa just. Lingvistic, totul este o fantezie pioasa (si ma bucur ca proprietarul blogului, ca filolog, a avut grija sa-i avertizeze pe cititori).<BR/>Politicos vreau sa atrag atentia autoarei ca fortand etimologia latineasca a cuvantului nu face decat sa cada in cursa aceleiasi manii latinizante pe care o critica la altii. <BR/>Insa dincolo de acest paradox, o felicit pentru intuitia teologica si pentru acuratetea limbajului ortodox, care trebuie salvat uneori nu doar de neortodocsi, dar si de unii ortodocsi ignoranti sau iresponsabili (si ma tem ca printre acestia se numara chiar si anumiti preoti si chiar ierarhi BOR).Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-6146195831520840078.post-78004404132580443102008-11-17T11:10:00.000+02:002008-11-17T11:10:00.000+02:00Cred că textul pe care îl propune D-na Gabriela Mo...Cred că textul pe care îl propune D-na Gabriela Moldoveanu ar merita să fie cunoscut de cât mai multă lume (poate chiar preluat într-o formă prescurtată fireşte şi de unele publicaţii dispuse să acorde spaţiu chestiunii), astfel încât să poată avea loc o dezbatere la care să fie chemaţi deopotrivă lingvişti (atât slavişti, cât şi latinişti), teologi, istorici. Nu ştiu cât de mult se susţine punctul dânsei de vedere din punct de vedere filologic, dar înclin să cred că multe din observaţiile sale îşi află legitimitatea într-o asumarea profundă şi personală a vieţii liturgice. Din acest punct de vedere problema ridicată de dânsa cred că trebuie privită cu seriozitate, fără ţâfna care ne caracterizează, şi să primească răspunsul, sau răspunsurile potrivite, mai ales din partea celor competenţi să o facă.Anonymousnoreply@blogger.com